Dacă solul aduce o veste rea, nu omori solul, iei
act de misiva lui şi acţionezi în consecinţă.
În cei peste 2
ani de când scriu pe blog am încercat să fiu echidistant, obiectiv, atât cât
poate fi un om. Sigur, am fost legat la ochi precum justiţia, dar tot vedeam pe
sub bandaj. Asta înseamnă că nu am fost atât de obiectiv, fiind un om care
crede în social-democraţie, am pus piciorul pe talerul din stânga. În România
nu există partid de stânga, ideologic vorbind, altfel sunt câteva care se
autointitulează de stânga. Când este vorba de corupţie, de furturi din avutul
nostru, al tuturor, de jefuirea Ţării, nu pot avea înţelegere pentru nimeni. Că
se arestează mai mult dintr-o parte, decât din cealalta, este loc de discutat,
dar dacă cel arestat este vinovat, nu mai contează dacă procuratura a sărit
peste rând. Pe de altă parte cine ne asigură că individul arestat are parte de
cercetare corectă, atâta timp cât mulţi procurori au fost depistaţi ca fiind
corupţi.
O mare problemă
este cu detractorii. Prea repede organele de cercetare arestează un om numai în
baza unor delaţiuni. De multe ori este arestat şi ţinut în arest până se
hotărăşte să declare că este vinovat. Nu se poate aşa, pe vremea comuniştilor
era un banc care suna astfel : „securiştii cu miliţienii se hotărăsc să plece
la vânătoare de mistreţi, securiştii pleacă într-o parte, miliţienii în alta,
urmând să se reîntâlnească pentru a arăta vânatul. Securiştii prind un mistreţ
şi vin la locul de întâlnire, miliţienii nu veniseră, se pun pe aşteptat, după
un timp văzând că miliţienii nu mai apar, securiştii pleacă după ei. Au căutat,
ce au căutat, până la urmă au dat de ei într-o vale, nu mică le-a fost mirarea
securiştilor când au văzut ce se întâmplă. Miliţienii prinseseră un iepure şi
îl omorau în bătaie pentru ca iepurele să recunoască că e mistreţ”. Nu mai
vreau astfel de vremuri. Hai să nu reînfiinţăm poliţia politică, până la urmă
cu ce se ocupau informatorii, cu pâra la organe a celor care încălcau legea,
fie ea comunistă. Un primar şi un întreprinzător fac afaceri cu parandărăt, la
un moment dat primarul nu vrea să mai facă afaceri, atunci întreprinzătorul îl
dă „în gât”, primarul intră la zdup, iar patronul e bine mersi. Sau unul are
necaz pe altul, îi face o plângere penală, poate pârâtul e ministru, atunci îşi
pierde postul, se dă neînceperea urmăriri penale, dar ministrul a rămas fără
post şi cu o ştampilă pe spate, ceva de genul: ”a avut bani, s-a descurcat”.
Cred că prin
muncă asiduă şi probe directe procurorii pot cel mai uşor şi sigur să lupte cu
persoanele corupte, cu o singură condiţie, ca procurorii la rândul lor să fie
curaţi.
Dacă am scris
despre Oprescu că a fost arestat, am fost etichetat drept băsist, dacă am scris
că Dragnea nu trebuia să ajungă preşedinte interimar al PSD am fost la fel
etichetat. Dar zecile de articole pe care le-am scris împotriva lui Băsescu,
Udrea, Boc, Iohannis, etc. de ce nu se pun la socoteală?
Până la urmă trebuie să înţelegem că nimic nu se face în Ţara noastră fără şpagă, oriunde mergi, la Biserică să te cununi,
ori din contră să inmormântezi pe cineva, pe lângă taxa oficială trebuie să dai
şpagă. Dacă mergi să scoţi o adeverinţă trebuie să dai şpagă, dacă mergi la
doctor dai şpagă, dacă vrei să ajungi în audienţă la un mare mahăr politician
trebuie să dai şpagă. Atunci, de ce
domnilor ne înjurăm între noi când cei care ne jupoaie sunt politicienii. Sunt
şi oameni oneşti printre ei, dar sunt puţini, marea majoritate sunt putrezi de
bogaţi, oare de unde vor fi având banii? Tu, cititorul meu, de ce nu eşti
bogat, ai fost plecat în străinătate, poate încă mai eşti, ai muncit pe brânci,
poate soţia te-a părăsit, poate ai scăpat copilul din mână, nefiind tot timpul
lângă el. Ei s-au îmbogăţit pentru că au jefuit România, pentru că te-au trimis
pe tine în pribegie, tu în loc să te răfuieşti cu cel de te-a furat, te
răfuieşti cu mine?
Aud politicienii spunând: am făcut cutare lucru, am făcut
alt lucru. Bine, ai făcut, dar
pentru asta eşti plătit, ai făcut cu banii noştri, nu cu ai tăi. Eşti plătit
din banii noştri. Guvernanţii sunt angajaţii noştri, nu stăpânii. Ei trebuie să
ne laude, pentru că datorită taxelor plătite de noi, ei au salariile uriaşe.
Cei care fac lucruri bune, pot fi realeşi fără a fi transformaţi în eroi, cei
care fac lucruri rele, îi putem da jos. Trebuie să fim conştienţi de forţa
noastră. Forţa politicienilor stă tocmai în indolenţa noastră, în dezbinarea
noastră. Trebuie să alegem, ori ne unim şi răzbim, ori suntem dezbinaţi şi
devenim o masă de manevră. Noi alegem.
Sursa: Ionel Carstea Blog
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu