Radu Câmpeanu care a încetat din viaţă miercuri, la vârsta
de 94 de ani, a fost preşedinte al tineretului universitar în timpul celui
de-al doilea război mondial, deţinut politic, a emigrat în Franţa şi s-a întors
în ţară după prăbuşirea comunismului, reînfiinţând PNL şi candidând la
preşedinţie.
Radu Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, la Bucureşti şi a absolvit
Facultatea de Drept, la Universitatea Bucureşti , specializarea Drept
constituţional. În perioada 1944-1947
a fost preşedintele Tineretului Universitar, iar între
1947 - 1956 a
fost deţinut politic.
În august 1973 emigrează în Franţa, dar revine în ţară imediat după Revoluţie. Este fondator al Partidului
Naţional Liberal (6 ianuarie 1990), partid înregistrat la Judecătorie la 12
ianuarie. În 1990, devine vicepreşedinte al C.P.U.N., apoi vicepreşedinte al
Senatului, între 1990 şi 1992; este primul candidat anunţat la Preşedinţie în 1990,
intrând în competiţie cu Ion Raţiu (PNŢCD) şi Ion Iliescu (FSN).
Deşi considerat un scor mic la acea dată, Câmpeanu a obţinut
aproximativ 10% din voturi (un scor dublu faţă de PNL, fapt care îl califică
drept principal lider al opoziţiei). în acea campanie a fost acuzat că nu a
fost în ţară în perioada de dinainte de
Revoluţie.
Declinul PNL sub conducerea lui Câmpeanu a culminat cu
neatingerea, la alegerile electorale din anul 1992, a pragului necesar
ascensiunii în Parlament. Acest eşec s-a produs după ieşirea PNL din CDR şi
candidarea pe liste proprii. În 1993, Câmpeanu pierde conducerea partidului.
Înfiinţează PNL Câmpeanu.
După 1992, diferitele formaţiuni liberale apărute după
sciziunile PNL au încercat să se reunească, iar Radu Câmpeanu a rămas izolat,
la conducerea unui partid ieşit din calculele politice. În 2003, formaţiunea
condusă de Câmpeanu este absorbită în PNL.
Deşi a fost ales senator din partea Alianţei PNL-PD,
activitatea sa politică în partid a scăzut în intensitate. A fost senator până
la data de 12 decembrie 2008.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu