MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITATII
NAŢIONALE
Direcţia
Judeţeană pentru Cultură Maramureş
Analiza
stării de conservare şi modalităţi de punere în valoare
a
celor opt biserici de lemn din Maramureş
incluse
în Lista Patrimoniului Mondial
Director
executiv
ist. dr. Aura Pintea
Baia Mare 2017
Bisericile
de lemn, cu echilibrul volumelor, armonia proporţiilor şi elansarea
excepţională a turnurilor, reprezintă realizări tehnice şi artistice
superioare, unele chiar capodopere, integrate organic unei îndelungate evoluţii
ale cărei începuturi se pierd în timp.
Cele 8
biserici UNESCO reprezintă summum-ul civilizaţiei lemnului în Maramureş, proces
început din a doua jumătate a secolului al XIII-lea când atât condiţii
prielnice (mărirea suprafeţelor defrişate ale pădurilor pentru dobândirea de
noi suprafeţe agricole, în paralel cu procesul de specializare a unor
meşteşugari desprinşi din starea ţăranilor) cât şi conjuncturi potrivnice
(„schismaticilor”- românii reprezentanţi ai culturii ortodoxe – li s-a interzis
formal edificarea lăcaşurilor de cult, prin Conciliul de la Buda, 1279, dar nu
aveau nici resurse pentru construcţii trainice şi monumentale).[1]
Drept urmare au fost incluse în Lista
Patrimoniului Mondial în 1999 pe baza
criteriului IV:
„Bisericile
din lemn din Maramureș sunt exemple excepționale
ale unei arhitecturi religioase și vernaculare din lemn, fruct al
interacțiunilor între tradiții
religioase ortodoxe si influente gotice, într-o interpretare particulară a
tradițiilor arhitecturale ale lemnului care
lasă să apară o mare maturitate artistică și imense competențe
artizanale.”[2]
Ele au
fost, de asemenea, alese cu intenția de a scoate la iveală principalele caracteristici ale
bisericilor de lemn din această regiune: şase dintre ele definesc biserica
maramureşeană clasică, una (cea de la Rogoz), reprezintă bisericile de tip nord
transilvan şi una (cea de la Plopiş), tranziţia între cele două.
Pe lângă
caracteristicile arhitecturale de excepţie, bisericile de lemn sunt vizitate,
admirate şi iubite şi din motive sentimentale, mai greu de categorisit sau de
cuantificat.
„Înţelegere... Iată cuvântul ce nu poate lipsi din actul contemplării lor.
Fiindcă aceste bisericuţe nu sunt numai o reuşită practică de construcţie în
lemn, din partea unor modeşti meşteri de ţară. În ele, sufletul acestora,
sincer şi cald, a pus nu numai iscusinţa ci şi credinţa lor; le-au gândit,
le-au văzut în aşa fel încât să răspundă simţirilor pioase ale semenilor ce
aşteptau a păşi cu buna lor cuviinţă ancestrală, către tainele ce aveau să se
oficieze la altarul lor.”[3]
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică" aparţine grupului de
biserici tipice pentru Maramureş de dimensiuni reduse cu acoperiş în 2 ape.
Construită în 1720 este mărturia unui proces des întâlnit care priveşte
bisericile şi casele de lemn, cel al „mutării" (strămutarea bisericii
pentru a o aşeza în altă parte). Este unica biserică din cele selecţionate care
a servit la început de biserică abaţială şi care a fost apoi transformată în
biserică parohială în 1806 când a fost mutată pe locul actual (bârnele
păstrează încă numerotarea incizată necesară noii ridicări).
Pictura, operă realizată în cursul aceluiaşi an de către Toader Ponor şi
Ioan Plohod se dovedeşte a fi de o valoare deosebită, căci ea constituie
ansamblul decorativ structurat după legile barocului, cel mai coerent din
judeţul Maramureş. Iconostasul se încadrează în acelaşi stil.
Configuraţia spaţială şi volumetria bisericii sunt cele care caracterizează
bisericile tipice pentru Maramureş. Este de semnalat ca element specific
prezenţa porticului dezvoltat pe două nivele, detaliu relativ puţin regăsit în
construcţiile de acest gen din România.
Lucrările de transformare la care biserica a fost supusă fac parte
integrantă din existenţa sa şi îi conferă valori importante din punct de vedere
istoric şi artistic din acelaşi punct. De îndată ce biserica a fost strămutată
i s-a adăugat porticul şi a fost pictată păstrând o parte importantă din
substanţa sa originară.
Volumetria, silueta, concepţia spaţială, decoraţia interioară şi exterioară
cărora li se adaugă ansamblul pictural sunt calităţi pe care această biserică
de lemn din Bârsana le-a dobândit pe parcursul secolelor; este o operă care dă
mărturie de geniul artizanilor şi pictorilor care au desăvârşit-o. În forma sa
finală biserica reprezintă un ansamblu arhitectural cu mari calităţi realizat
după metoda tradiţională arhaic şi rafinat în acelaşi timp; ea ilustrează de
asemenea, evoluţia vieţii religioase din ţinut. Este de menţionat faptul că
localitatea Bârsana este şi azi renumită pentru constructorii săi, pentru
recunoscuţii săi tăietori în lemn urmând tradiţia generaţiilor anterioare care
au fondat printre alte valori biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în
Biserică".
Biserica de lemn „Sf. Nicolae" din Budeşti ridicată în 1643 constituie
exemplul cel mai elocvent de biserică tipică pentru Maramureş cu spaţiul său
interior supraridicat care se manifestă la exterior prin acoperişul în 2 ape,
de dimensiuni mari ea n-a putut fi lărgită în funcţie de creşterea populaţiei
astfel încât şi-a păstrat forma sa originară. Cele 3 încăperi specifice
cultului: pronaos, naosul şi altarul surprind prin amploarea lor care denotă
iscusinţa şi îndrăzneala meşterului constructor. Biserica produce o puternică
emoţie prin monumentalitatea sa, prin robusteţe, prin decoraţii interioare şi
exterioare şi prin icoanele pe sticlă şi lemn pe care le deţine în patrimoniu
şi care sunt în parte opera a doi pictori de o valoare certă Alexandru
Ponehalschi şi Ianoş Opriş.
Această biserică se distinge prin ansamblul celor 8 biserici, prin
omogenitatea sa compoziţională, prin claritatea şi simplitatea sa structurală.
Turnul clopotniţă ridicat pe pronaos străjuie coama cu cele 4 turnuleţe la
colţuri; este singura biserica tipică pentru Maramureş care are doar acest
element specific din zona Lăpuşului. Grinzile aparente ale altarului care se
încrucişează sub bolta acestuia, stâlpii pentru susţinerea acoperişului,
adosaţi pereţilor din cel de-al doilea registru vertical nu sunt specifici
acestei biserici.
Amplasarea în centrul satului, monumentele funerare din cimitir, vegetaţia
din împrejurul edificiului, silueta zveltă, dimensiunea şi robusteţea
volumelor, decoraţia sobră dar consistentă, toate acestea fac din Biserica de
lemn „Sf. Nicolae" un ansamblu care merită numele de „catedrală", o
adevărată creaţie excepţională a meşterilor constructori anonimi. După cum am
menţionat mai sus, biserica face parte dintre primele exemplare din acest tip
şi a devenit model pentru cele care i-au succedat.
Biserica de lemn „Sfânta Paraschiva" din Deseşti a fost construită în
anul 1770 când biserica de lemn tipică pentru Maramureş, definită prin
supraînălţarea pereţilor vizibilă în exterior prin acoperişul în 2 ape şi prin
turnul clopotniţei de influenţă gotică, era deja elaborată ca formă şi
structură. Meşterii constructori care au ridicat-o nu au avut decât să
şlefuiască forma şi structura. Grija pentru calitatea lemnului, pentru
realizarea îmbinărilor şi a decoraţiilor sculptate, pentru proporţia turnului,
foişorului şi a coamei pentru acoperişul conform cu corpul bisericii sunt cu
totul remarcabile.
Pictura de tradiţie postbizantină realizată de Radu Munteanu dă naştere
unui ansamblu arhitectural de mare virtuozitate, constituindu-se ca una din
operele reprezentative pentru pictorul de fresce. Aşezarea într-un spaţiu cu
multă iscusinţă pe terasa unui deal, în mijlocul cimitirului contribuie la
punerea în valoare a bisericii recent restaurate. Patrimoniul mobil deţinut de
parohie contribuie de asemenea la definirea spaţiului interior şi la crearea
unei ambianţe specifice bisericilor ortodoxe din Maramureş.
Această biserică se face remarcată în contextul altor biserici de lemn prin
armonia bine dozată a elementelor constitutive, prin structura aparent decorată
cu ornamente sculptate, prin amploarea spaţiului interior, prin masivitatea şi
expresivitatea volumelor.
Biserica „Naşterea Fecioarei" din Ieud este unul dintre cele mai
frumoase lăcaşuri de cult din Maramureş. Este impresionantă prin amplasarea sa
pe un versant pietros, pe malul pârâului Ighişor, în cimitirul satului. Planului
este cel obişnuit în bisericile ortodoxe şi volumetria este tipică pentru
bisericile din Maramureş cu acoperiş în două ape fără portic. Ceea ce este
remarcabil pentru această biserică este spaţiul interior, cel mai elaborat
poate din punct de vedere al concepţiei, al realizării tehnice, al detaliilor
sculptate cărora li s-a adăugat pictura acoperind întreaga suprafaţă, operă a
pictorului de fresce, Alexandru Ponehalschi (1782).
În contextul bisericilor de lemn, Biserica Ieud - Deal se face remarcată
prin spaţiul interior în mod minuţios elaborat. Scara de acces în turn,
monoxilă (tăiată dintr-o singură bogată de lemn) contribuie la configurarea
unui ansamblu autentic, arhaic şi rafinat în acelaşi timp. Spre deosebire
de alte monumente, acest ansamblu cuprinde: o clopotniţă de lemn plasată
într-unul din colţurile cimitirului, Drumul crucii, format dintr-o serie de 14
mici construcţii de zidărie care adăpostesc tablourile staţionărilor pe muntele
Golgota (realizată la începutul secolului al XX-lea) şi împrejmuirea cu zidărie
de piatră.
Ridicată după 1717[4],
biserica şi-a păstrat forma şi substanţa originare. În interior nu sunt decât
două schimbări faţă de aspectul originar, modificări care, de fapt, se fac
remarcate la majoritatea bisericilor de lemn: tribuna, pe peretele de V al
naosului şi deschiderea practicată în peretele pronaosului.
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli" este o construcţie ridicată la
sf. sec. al XVIII-lea. Situată în zona Chioarului, ea este rezultatul
influenţei bisericilor din Maramureş, atât ca şi configuraţie volumetrică,
siluetă şi monumentalitate, dar şi a bisericilor tipice pentru nordul
transilvănean interpretat adesea într-o formulă originală.
Raportul între corpul bisericii realizat după sistemul Blockbau şi
acoperişul decroşat la nivelul altarului denotă un simţ al armoniei cu totul
extraordinar. Turnul clopotniţă care se ridică pe pronaos are o structură
robustă impusă de înălţimea mare a turnului cu coamă piramidală străjuită în
patru colţuri de 4 turnuleţe care dau bisericii o siluetă relansată şi care îi conferă
monumentalitate.
Plasată în vârful unei coline de unde pare a dialoga cu biserica din
Surdeşţi a cărui model l-a preluat parţial, această biserică reprezintă
exemplul ideal de simbioză perfectă între relief, natură şi creaţia omului.
Biserica din Plopiş prezintă o serie de elemente prin care se diferenţiază
de celelalte lăcaşuri de cult din ţinut. Mai întâi înălţimea pereţilor permite
2 rânduri de ferestre fără ca retragerea tipică pentru bisericile din Maramureş
să se regăsească aici; rezultă astfel un amplu spaţiu interior, boltit,
trilobat (este singura care prezintă acest tip de boltă).
Geniul meşterilor constructori este evident când vorbim despre biserica din
Plopiş; îl descoperim în alegerea şi amplasarea într-un spaţiu care pune în
valoare monumentalitatea bisericii. Volumetria armonios proporţionată, tehnica
de execuţie, decoraţia, silueta care se profilează în cadrul natural, totul
pledează pentru includerea bisericii printre capodopere. Ea reprezintă un
exemplu pentru tipul de construcţii religioase din zona Chioarului.
Biserica de lemn ,,Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei, construită în 1700
este printre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş. Valoarea istorică
nu rezidă doar în vechimea sa, ci şi în faptul că ea reprezintă un exemplu
tipic pentru bisericile din Maramureş, plecând de la construcţiile din vremuri
străvechi care mai există încă. De dimensiuni relativ modeste, spaţiul său
interior se lărgeşte datorită supraînălţării relevată în secolul XVIII şi în
consecinţă creşte şi suprafaţa picturală. Biserica este impresionantă prin
formele sale clare, net definite, elementele structurale aparent tratate,
astfel încât să devină decorative, silueta relansată înconjurată de vegetaţia
cu care ea se armonizează.
Pe parcursul existenţei sale biserica s-a dezvoltat în funcţie de gustul
proprietarilor săi (parohii diferitelor momente), în funcţie de tradiţia
cultului, a credinţei religioase şi a vieţii din satul din care ea face parte
integrantă, ca lăcaş sfânt, unic în zonă. Mai curând modestă, formată din
pronaos, naos şi altar, ea se măreşte în secolul al XVIII-lea prin realizarea
supraelevării; apoi biserica se măreşte pe partea de vest prin porticul şi
tribuna naosului, modificări cerute de credincioşi pentru a respecta modelul
bisericilor din Maramureş, cu acoperiş în două ape şi turn de factură gotică.
Existenţa bisericii pe parcursul a patru secole a constituit o evoluţie la
care au contribuit generaţii succesive de meşteri constructori, fini
cunoscători ai lemnului, ai tehnicilor de construcţii moştenite din tată în
fiu, artişti anonimi care au contribuit la definirea unui mic dar impunător
edificiu de cult, mărturie a genialităţii creatorilor săi. Din aceste etape de
construcţie, Biserica din Poienile Izei, este o probă de evoluţie a tipului de
edificiu de cult specific, Maramureşului; ea este un exemplu care ilustrează în
acelaşi timp viaţa religioasă a unei mici comunităţi, beneficiare a unei
relative independenţe, graţie amplasării sale.
Biserica „Sf. Arhangheli" din Rogoz, ridicată în 1661 este un exemplu
de referinţă pentru bisericile din Ţara Lăpuşului. Totuşi, nici o altă biserică
nu prezintă o atare abundenţă de decoraţii care face din această biserică din
Rogoz o adevărată bijuterie arhitecturală. Fiecare element structural devine şi
piesă decorativă atât în spaţiul interior, cât şi în spaţiul exterior. Silueta
asimetrică a acoperişului datorată streşinii lărgite către nord,
supradimensionate de altfel de-a lungul întregului corp al bisericii îi conferă
o notă specifică subliniată de nota în filigran a turnului clopotniţei fragil
şi impozant în acelaşi timp. Radu Munteanu şi Nicolae Man, care au realizat
pictura în 1785, au contribuit la finisarea spaţiului interior.
Biserica prezintă o configuraţie planimetrică tipică pentru majoritatea
bisericilor din Lăpuş: pronaos, naos şi altar desprins din intrarea situată pe
partea de sud. Spre deosebire de bisericile tipice pentru Maramureş, bisericile
din nord-estul Transilvaniei printre care se înscrie şi cea din Lăpuş, prezintă
spaţii interioare mult mai mici; pereţii nu depăşesc trei metri în înălţime,
bolta semicilindrică plecând de la această înălţime. Acoperişul este unic
pentru toată biserica şi, uneori, altarul nu este desprins. Trăsăturile
specifice pentru biserica Sfinţii Arhangheli din Rogoz sunt: pronaosul
pentagonal, altarul; la aceasta se adaugă întregul arsenal de elemente
ornamentale prezente aici într-o densitate nemaiîntâlnită în alte biserici de
lemn.
Biserica şi-a conservat în mare parte forma, substanţa, utilizarea,
funcţiunea şi expresia sa iniţială. Odată terminată pictura, datând din 1785,
în secolul al XI-lea s-a construit tribuna, biserica a fost repictată în 1838
şi au fost mărite ferestrele naosului.
Construită în 1766, de meşterul constructor Macarie, Biserica de lemn
„Sfinţii Arhangheli” din Şurdeşti este exemplul cel mai sudic de biserică
tipică pentru Maramureş, cu acoperiş dublu. În secolul al XIX-lea a fost
construit porticul pe două nivele şi a fost ridicat turla prin care această
biserică. Clopotniţa măsoară 54 m înălţime, de trei ori mai mult decât lungimea
edificiului. Structura denotă prezenţa aici a unor meşteri constructori
ingenioşi. Biserica a fost realizată în momentul în care modelul tipic pentru
Maramureş era stabilit; constructorii din Şurdeşti au reluat toate elementele
în forma lor cea mai evoluată şi le-au pus în armonie cu multă îndemânare.
Rezultatul - o adevărată operă de artă! Monumentală, solidă, bine amplasată cu
decoraţie bine dozată şi executată cu o deosebită grijă pentru detaliu,
Biserica din Şurdeşti ajunge la o perfecţiune structurală şi estetică.
Biserica din Şurdeşti beneficiază deja de un renume de care este demnă.
Valoarea pe care o deţine în mod evident îi conferă titlul unanim acceptat atât
de către specialişti cât şi de publicul larg de „catedrală de lemn” şi de
capodoperă a geniului.
RAPORT PRIVIND STAREA DE CONSERVARE A MONUMENTELOR
ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL – anul 2017
arh. Constantin Corneliu
Date de
identificare:
Numele proprietății înscrise în LPM:
Biserici de lemn din Maramureș
Tipul proprietății: Cultural
Număr de identificare în LPM: cod 904
Anul înscrierii: 1999
Informații
geografice:
-
Coordonate geografice:
-
Suprafața proprietății (ha):
-
Suprafața zonei de protecție (ha):
|
Nume
|
Coordonate (longitudine / latitudine)
|
Proprietate (ha)
|
Zone
protecție (ha)
|
Total (ha)
|
|
Biserica „Intrarea în Biserică a
Maicii Domnului”, sat Bârsana, com. Bârsana, România
|
47.821 / 24.056
|
2.8
|
6.19
|
8.99
|
|
Biserica „Sfântul Nicolae”, sat Budești,
com. Budești, România
|
47.724 / 23.979
|
0.6
|
4.99
|
5.59
|
|
Biserica „Sfânta Parascheva”, sat Desești,
com. Desești, Romania
|
47.774 / 23.857
|
1.23
|
8.806
|
10.036
|
|
Biserica „Nașterea Maicii Domnului”,
sat Ieud Deal, com. Ieud, România
|
47.677 / 24.238
|
0.73
|
4.84
|
5.57
|
|
Biserica „Sfinții Arhangheli”, sat Plopiș,
com. Șișești, Romania
|
47.592 / 23.604
|
0.29
|
10.1
|
10.39
|
|
Biserica „Sfânta Parascheva”, sat Poienile Izei, com.
Poienile Izei, Romania
|
47.699 / 24.115
|
0.98
|
5.75
|
6.73
|
|
Biserica „Sfinții Arhangheli”, sat
Rogoz, oraș Târgu-Lăpuș, Romania
|
47.47 / 23.928
|
0.58
|
7.29
|
7.87
|
|
Biserica „Sfinții Arhangheli”, sat Șurdești,
com. Șișești, Romania
|
47.607 / 23.757
|
1.73
|
7.01
|
8.74
|
|
Total (ha)
|
8.94
|
54.976
|
63.916
|
|
Instituția responsabilă cu monitorizarea: INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI (INP)
Responsabil din partea INP: (nume, prenume) arh. Constantin Corneliu
Managerul proprietății / Coordonatorul Comitetului de organizare UNESCO: (nume, prenume, adresa, tel, e-mail) arh. Lazăr George
Radu – arh. Șef al județului Maramureș – coordonatorul monumentului tel. 0262214170 fax
026221344 int. 154 sau 152 e-mail
– aurora.socolan@maramures.ro
Legislația care
asigură protecția monumentului istoric:
- Decret Nr. 187 din 30 martie 1990 pentru acceptarea
Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata
de Conferința generală a Organizației Națiunilor
Unite pentru Educație, Știință
si Cultură la 16 noiembrie 1972;
- Legea nr 564 / 2001 pentru aprobarea Ordonanței nr 47 / 2000 privind stabilirea unor măsuri de
protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului
mondial;
- Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea
monumentelor istorice*) – Republicare;
- Hotărâre nr. 493 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Metodologiei
privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor
de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial;
- Hotărâre nr. 738 din 9 iulie 2008 privind stabilirea
măsurilor necesare în vederea finanţării, elaborării şi actualizării
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru zonele cu
monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.
Declarația de valoare universală excepțională
-
Criterii – (iv)
Atribute care exprimă Valoarea Universală Excepțională
(OUV)
Criteriul (iv) – Bisericile de lemn din
Maramureș sunt exemple excepționale de arhitectură religioasă și vernaculară din lemn, fruct al interacțiunilor între tradiții religioase ortodoxe și influențe
gotice, într-o interpretare particulară a tradițiilor arhitecturale ale lemnului care lasă să apară o
mare maturitate artistică și imense competențe artizanale.
Factori care influențează autenticitatea și integritatea proprietății
-
Construcții și dezvoltare
Construcțiile de mare înălțime sau masive, expansiunea urbană pot avea mai degrabă
un impact negativ potențial decât
actual, acesta fiind de origine exterioară. Dezvoltarea comercială sau
industrială este irelevantă în întreaga zonă.
Infrastructura
turistică (pensiuni și mici
hoteluri) ca și instalațiile turistice (signaletica, puncte de informare, poteci
marcate, mici muzee, centre de primire, etc.) nu pot avea decât un impact
pozitiv actual și de
perspectivă. Acesta are origine atât interioară cât și exterioară.
-
Infrastructura de transport
Infrastructura
de transport de suprafață (auto,
cale ferată, parcaje, etc.) are un impact pozitiv atât actual cât și potențial,
pe când transportul aerian va avea un impact mai mare în viitor.
Efectele
utilizării infrastructurii de transport vor fi potențial pozitive.
- Infrastructura
serviciilor
Instalațiile localizate ca rețelele de telefonie mobilă, stații de tratare ale apelor uzate, etc. au un impact pozitiv
atât în prezent cât și în
viitor, în timp ce marile instalații liniare (linii de înaltă tensiune, etc.) au un impact
negativ. Ambele activități au
origine exterioară.
-
Poluare
Deșeurile solide, atât industriale cât și cele menajere ca și poluarea apelor de suprafață pot avea un impact negativ în viitor.
- Condiții locale care afectează starea fizică
Atât
vântul cât și umiditatea relativă
(ca și apele pluviale sau
freatice la Șurdești) au un impact negativ atât actual cât și potențial,
acțiunile fiind exterioare.
- Utilizarea socială /
culturală a patrimoniului construit (religioasă,
valorificarea patrimoniului, modificări ale modurilor tradiționale de viață, impactul turismului).
Utilizarea
religioasă a bisericilor de lemn (în deplin acord cu funcțiunea originară) nu poate avea decât un impact pozitiv
atât în prezent cât și în
viitor el fiind de origine internă.
Modificarea
valorilor asociate acestor biserici poate avea un impact pozitiv (atunci când
evoluția valorilor duce la noi
utilizări în acord cu funcțiunea
originală – muzeu) sau negativ în cazul extinderilor/adăugirilor sau
alăturărilor care pot duce la conflicte sau abandon. Acest gen de impact poate
fi atât curent cât și potențial.
Perturbarea
modului de viață și a sistemelor de cunoaștere tradiționale pot avea în viitor un impact negativ.
Modificările
de identitate și de coeziune socială
ca și cele ale mijloacelor de
existență, migrația, schimbările din rândul populației și
al comunităților locale, pot avea
un impact atât pozitiv cât și
negativ, atât în prezent cât și
în viitor.
Impactul
activităților legate de turism poate
fi atât pozitiv (dezvoltarea comunităților, a mijloacelor de existență) cât și
negativ (niveluri prea mari de frecventare, comerț kitsch în și în afara sitului, etc.) atât în prezent cât și în viitor, natura sa fiind atât internă cât și externă
-
Alte activități umane (activități ilegale, distrugeri voluntare ale patrimoniului)
Activitățile ilegale (comerț, construcții, distrugeri voluntare, etc.) pot constitui un potențial impact negativ de origine exterioară.
-
Modificări climatice, evenimente meteorologice grave
Furtunile
cu vânt foarte puternic și
descărcări electrice pot avea un potențial impact negativ exterior, date fiind formele elansate
ale turnurilor acestor biserici.
-
Evenimente ecologice și geologice neașteptate (incendii,
alunecări de teren)
Având în
vedere materialul (lemn) din care sunt construite bisericile, incendiile (de
origine naturală) constituie un potențial pericol major de origine exterioară.
-
Factori instituționali și
de management
Activitățile de cercetare/urmărire de mic sau mare impact (anchete
pe teren, chestionarea vizitatorilor, relevee, prelevarea de probe, etc.),
activitățile de gestiune nu pot avea
decât un rol pozitiv atât în prezent cât și în viitor.
Concluzii, comentarii, recomandări privind factorii care
influențează
proprietatea
Protecție
- Limite proprietăți și
zone de protecție
(dacă sunt
suficiente pentru a menține valoarea
universală excepțională a
proprietății, dacă sunt
cunoscute atât de autoritatea de gestionare, cât și de rezidenții / comunitățile locale / proprietarii de terenuri)
Există stabilite zone de protecție care sunt suficiente pentru menținerea valorii universale excepționale a monumentelor la toate cele opt biserici de lemn.
Limitele lor sunt cunoscute atât de către autorități cât și
de către rezidenți,
comunitățile locale și proprietarii de terenuri.
Prin programul ,,Retrospective Inventory”
desfășurat de către INMI în
perioada 2006 – 2008, au fost delimitate zonele de protecție ale celor opt biserici de lemn din Maramureș aflate pe Lista Patrimoniului Mondial. Pentru 7 din cele
8 biserici (excepția fiind
Biserica din Rogoz), au fost întocmite PUZ-uri restrânse, in cadrul proiectului
„Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” întocmit de Direcția de Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Județean Maramureș.
Concluzii, comentarii, recomandări privind limitele
proprietății și ale zonei de protecție
- Măsuri de protecție (Denumirea tipului de
protecție - juridică,
reglementare, contractuală, planificare, instituțională și/sau
tradițională. Cadrul legal, în
limitele proprietății și a zonei sale de protecție, este adecvat
pentru menținerea valorii
universale excepționale,
inclusiv pentru condițiile de
integritate și / sau autenticitatea
proprietății.
- evaluarea setului de indicatori pentru evaluarea stării
de conservare şi întreţinere a monumentelor înscrise pe Lista Patrimoniului
Mondial.
Cele opt biserici de lemn din Maramureș sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice la
categoria A, la art. 1 și 2 din
Legea nr. 11/1994 privind protecția monumentelor istorice.
Art. 1 definește zonele de protecție înconjurătoare ca fiind „parte a monumentului istoric”.
Pentru fiecare biserică din cele opt a fost definită o zonă de conservare
înconjurătoare și o zonă
de protecție, inclusiv cu
reglementările necesare. După ce a fost aprobată aceasta are un statut juridic.
La nivel național au fost adoptate
mai multe legi care au legătură cu calitatea celor opt biserici ca proprietăți înscrise în Lista Patrimoniului Mondial:
1.
HG nr. 738/2008 privind
stabilirea măsurilor necesare pentru finanțarea, dezvoltarea și actualizarea documentației de amenajare a teritoriului și a zonelor urbane cu monumente istorice care fac parte
din Lista Patrimoniului Mondial.
2.
Ordinul ministrului
culturii nr. 2660/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de clasificare și inventariere a monumentelor istorice.
3.
HG nr. 1268/2010 privind
aprobarea protecției și gestionării monumentelor istorice înscrise în Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO, modificată prin HG nr. 1102/2011.
Cadrul legal, în limitele proprietății și a zonei
sale de protecție este adecvat pentru
menținerea valorii universale
excepționale inclusiv pentru
condițiile de
integritate/autenticitate a proprietății.
Concluzii, comentarii, recomandări privind măsurile de
protecție
Cadrul juridic național și
local au fost îmbunătățite în
ultimii ani, astfel încât monumentele să poată fi mai bine protejate și menținerea
OUV asigurată.
Management
- Sistemul de management
/ planul de management (Sistemul / planul de
management este adecvat pentru a menține valoarea universală excepțională a proprietății, dacă comunitatea locală contribuie la deciziile de
management care mențin
valoarea universală excepțională)
Bisericile de lemn din Maramureș înscrise în LPM sunt folosite în cult ca biserici de
parohie – Budești, Desești, Plopiș, Șurdești
– sau ca paraclise ale bisericilor de parohie – Bârsana, Ieud, Poienile Izei,
Rogoz. Modul de folosire al bisericilor nu a fost modificat de la înscrierea
lor în LPM.
Prin Hotărârea nr. 49 / 06.03.2013, CJ
Maramureș numește Comitetele de Organizare UNESCO pentru bisericile din
Bârsana, Ieud, Rogoz și Desești care de anul trecut și-au încetat activitatea conform HG nr. 1268 / 2010
articol unic aliniatul 2.
Așa cum a fost menționat si în precedentele rapoarte ,,Planul anual de
protecție şi gestiune a
monumentelor înscrise în LPM”, nu a fost întocmit.
Consiliul Județean Maramureș prin Direcția de Dezvoltare Regională a întocmit proiectul
,,Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”, care a avut ca
obiect șaisprezece biserici din
zonă printre care și șapte biserici din
lemn înscrise în LPM. Lipsește
Biserica din Rogoz, la care un astfel de proiect a fost derulat anterior.
Implementarea acestui proiect a fost finalizată (execuția) anul trecut.
Managementul nu este decât parțial adaptat pentru menținerea valorii universale a proprietăților. Există o coordonare între entitățile și
nivelurile administrative implicate în managementul sitului însă ea poate fi
ameliorată.
Concluzii,
comentarii, recomandări privind sistemul
de management / planul de management
Modificările în legislație au permis o îmbunătățire a managementului proprietății dar este necesară îmbunătățirea coordonării între organisme/niveluri administrative.
Urmare a HG nr. 1268/2010 privind aprobarea protecției și
administrării monumentelor istorice în LPM UNESCO, modificată prin HG
nr.1102/2011, CJ Maramureș a hotărât
compunerea COU pentru fiecare biserică prin rezoluția nr. 49/26.03.2013 dar acestea și-au încheiat activitatea anul trecut fiind necesară
emiterea noului HG care prevede înființarea noilor COU-ri.
-
Resurse financiare și umane
(Costurile legate de conservare – fonduri externe, donații internaționale, fonduri de la bugetul național, județean, municipal, fonduri din surse private alte fonduri,
asistență internațională, statutul de parte a patrimoniului mondial
generează beneficii economice, există
suficiente resurse, cum ar fi echipamente, facilități și
infrastructură, pentru a satisface nevoile de management).
Bugetul de care se dispune pentru
conservare/întreținere este
insuficient pentru nevoile esențiale
ale managementului și
împiedică serios capacitatea de gestiune. Există unele echipamente și facilități de infrastructură favorizante dar și unele carențe care impietează asupra unui bun management.
Pentru consolidarea, conservarea si
punerea în valoare a bisericilor din lemn din Maramureș înscrise în LPM au fost propuse următoarele resurse
financiare:
-
Fonduri MC (conform extras
2017):
Biserica din sat Bârsana – nu au fost
alocate fonduri.
Biserica din sat Budești – nu au fost alocate fonduri.
Biserica din sat Desești – nu au fost alocate fonduri.
Biserica din sat Plopiș – nu au fost alocate fonduri.
Biserica din sat Rogoz – nu au fost
alocate fonduri.
Biserica din sat Ieud Deal – nu au fost
alocate fonduri.
Biserica din sat Șurdești
– nu au fost alocate fonduri.
Biserica din sat Poienile Izei – a
existat un rest de 12 957 lei pentru proiect Restaurare pictură dar ulterior a
fost retras.
-
Fonduri ale Consiliul Județean Maramureș (sau derulate prin acesta): nu au fost alocate fonduri.
-
Fonduri ale consiliilor
locale (sau derulate prin acestea): nu s-au alocat
Concluzii, comentarii, recomandări privind resursele
financiare
-
(Distribuția angajaților
implicați în gestionarea
patrimoniului mondial, resursele umane disponibile pentru a gestiona
proprietatea patrimoniului mondial, măsura în care programele de management și conservare a patrimoniului mondial contribuie la
dezvoltarea competențelor
locale.
La gestionarea bunurilor patrimoniului
mondial participă permanent 5% din personal iar ca sezonieri 95%; personal
plătit 5% iar benevoli 95%. Există resurse umane adaptate gestionării
patrimoniului mondial; un program este pus în operă – Circuitul Bisericilor de
lemn din Transilvania de Nord; toate competențele tehnice au fost transmise celor care gestionează
bunul.
Concluzii, comentarii, recomandări privind resursele umane
Monitorizare
-
Monitorizarea obiectivelor
planului de management
-
Monitorizarea planului de
acțiune pe durata
perioadei raportate
-
Monitorizarea setului de
indicatori pentru evaluarea stării de conservare şi întreţinere a monumentelor
înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial
-
Monitorizarea setului de
Indicatori pentru planul de promovare şi punere în valoare a monumentului
înscris pe Lista Patrimoniului Mondial
Studii științifice proiecte de cercetare
-
(dacă există programe
planificat de cercetare orientate spre nevoile de management și / sau îmbunătățirea înțelegerii
valorii universale, daca rezultatele programelor au fost diseminate)
Se face puțină cercetare/proiectare dar nu există un program
planificat orientat spre nevoile de management sau îmbunătățirea înțelegerii
valorii universale.
Concluzii, comentarii, recomandări privind studiile și proiectele
Educație, informare și conștientizare
(în câte locații este afișată emblema Patrimoniului Mondial, gradul de conștientizare și înțelegere
a existenței și a justificării înscrierii în patrimoniului mondial,
programe planificate de educare și conștientizare
legate de valorile și
gestionarea proprietății
patrimoniului mondial, cât de bine sunt prezentate și interpretate informațiile despre valoarea universală excepțională a proprietății, evaluarea gradul de adecvare pentru educație, informare și conștientizare
a următoarelor facilități și servicii pentru vizitatori – centrului de informare,
muzeelor, tururilor ghidate etc.)
Încă din anii 2007 – 2008 au fost realizate si
montate panouri standardizate cu emblema patrimoniului mondial, cu informații în limbile
română, engleză si franceză la toate bisericile din lemn din județul Maramureș aflate pe Lista Patrimoniului Mondial.
Toate cele opt biserici din lemn aflate pe
lista LPM sunt semnalizate rutier în mod corespunzător cu panouri conform
legislației în vigoare, iar
localitățile sunt semnalizate cu
panouri aflate la intrare si ieșire
din localitate.
Toate bisericile au puncte
de informare turistică și cu
grupuri sanitare, nou construite.
S-au
editat pliante și postere care vor
fi aferente tuturor monumentelor istorice cuprinse în proiectul ,,Circuitul
Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”, inclusiv cele șapte din Lista Patrimoniului Mondial;
Una din activitățile acestui proiect este activitatea de reclamă si
publicitate.
Promovarea proiectului se face prin:
1. Metode active :
-
comunicate de presă atât
pentru presa locală cât și pentru
cea județeană și regională;
-
promovarea proiectului pe
site-urile proprii ale Consiliului Județean Maramureș și ale
consiliilor locale;
-
prezentare finală a
rezultatelor proiectului în cadru
festiv;
-
amplasarea de panouri
temporare și de plăci permanente
pentru fiecare locație;
-
panouri de afișare și
dirijare spre monumentele istorice cuprinse în proiect.
2. Metode interactive :
Educarea cetățenilor cu privire la importanta monumentului istoric și a modului de întreținere judicioasă a
obiectivului realizat.
Durata estimată: toată perioada de
implementare a proiectului, începând cu luna a 3-a de la semnarea contractului și post implementare 5 ani.
Concluzii, comentarii, recomandări privind educația, informarea și conștientizarea,
managementul vizitatorilor
-existența unui plan adecvat de gestionare a utilizării
vizitatorilor pentru proprietatea patrimoniului mondial, care asigură menținerea valorii sale universale remarcabile, dacă taxele
colectate (adică taxe de intrare, permise), contribuie la gestionarea
patrimoniului mondial.
Numărul vizitatorilor este în ușoară creștere
în ultimii ani dar zonele de proveniență a lor s-au schimbat puțin. Utilizarea de către vizitatori a bunului de
patrimoniu mondial este gestionată dar se pot aduce ameliorări. La cele opt
biserici de lemn din județul
Maramureș nu se percepe taxă de
intrare, aceasta fiind liberă.
Concluzii și recomandări finale
-
Probleme semnalate
În perioada 05–08.11.2017 a fost făcută
o vizită pentru evaluarea gradului de protecție al celor opt biserici de lemn din județul Maramureș înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial. Cu această
ocazie au fost făcute următoarele constatări generale:
Având în vedere că bisericile sunt
construite în întregime din lemn ca si faptul că ele sunt relativ izolate în
cadrul localităților având
amplasamente mai greu accesibile primul din factorii ce pot avea efecte extrem
de grave asupra acestor biserici ar fi producerea unui incendiu.
Principalele surse ale acestuia ar fi:
-
Focul deschis provenind de la lumânările aprinse în
biserică dar si de la cele din cimitir sau de la aprinderea gunoiului din
preajmă.
-
Instalațiile electrice interioare de la instalațiile de încălzire sau de iluminat cu toate că au fost
înlocuite și mult îmbunătățite în perioada scursă de la rapoartele trecute, încă se
mai poate constata pe alocuri amplasări necorespunzătoare de cabluri și corpuri de iluminat (aplice) pe pereții pictați.
-
Trăsnetele – deși bisericile sunt prevăzute cu paratrăsnete, în unele
cazuri instalațiile sunt vechi si
deteriorate ele nemaifăcând fată în caz de trăsnet.
-
Bisericile, cu excepția aceleia din Rogoz, nu au sisteme de semnalizare ale
incendiilor, nu sunt prevăzute cu hidranți si nu au pază conf. lege 564/19.10.2001
-
Nici o biserică nu are
întocmit un Plan de evacuare al obiectelor de patrimoniu în cazul apariției
unei situații de urgență.
În
afara pericolului producerii de incendii, un alt factor generator de efecte
negative este constituit de nerespectarea regimului zonelor de protecție ale bisericilor de lemn. În unele
cazuri – Poienile Izei, Ieud sau Desești – se constată ridicarea unor clădiri noi (sau pod din
beton armat la Desești ) cu gabarite și regim de înălțime, materiale de finisaj și colorit al fațadelor aflate într-un contrast
supărător cu specificul tradițional al zonei.(s.n.)
Pentru fiecare biserică în parte s-au constatat
următoarele:
Biserica ,,Sfinții Arhangheli” com. Șișești, sat Șurdești – existau probleme de
umiditate la soclu pe partea de nord determinate de panta terenului care era în
scădere de la nord la sud, determinând stagnarea apelor pluviale pe latura de
nord. Învelitoarea prezinta semne de deteriorare tot pe panta de nord (mușchi). Umiditatea interioară accentua procesele de
degradare ale picturii. Împrejmuirea și poarta de intrare ambele din lemn prezentau deteriorări
însemnate.
Având in
vedere aceste aspecte, in anul 2011 s-a elaborat proiectul pentru lucrări de
restaurare care a inclus lucrări de
consolidare la infrastructura, revizuiri, înlocuiri de material lemnos
degradat, tratamente de biocidare la elementele de lemn, instalații electrice si dotări PSI, asigurarea microclimatului
prin efectuarea de lucrări adecvate de sistematizare verticala, preconsolidarea
picturii murale in timpul execuției
lucrărilor.
Mare parte
din aceste lucrări au fost realizate în anii trecuți – sistematizare verticală și reparații
la trotuarul perimetral din lespezi piatră pentru evacuarea apelor pluviale,
reparații la soclul de piatră,
înlocuirea completă a porții de
intrare și a împrejmuirii, etc. Cu
toate acestea infiltrațiile de
apă ascensională au continuat ca și cele provenite din apa pluvială datorate deteriorărilor
învelitorii și care produc în
interiorul bisericii o umiditate crescută și un permanent miros de mucegai. Drept urmare a fost
întocmit un nou proiect care conține soluții
de eliminare a umidității și care se va executa în anul următor.
În cadrul
proiectului ,,Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” au fost
realizate următoarele lucrări: drum de acces, pod, parcare, alei pietonale,
centru de informare turistică, grup sanitar, iluminat accese și iluminat arhitectural, împrejmuire.
Pe linie de PSI:
- Instructajul
pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgență
conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență
din cadrul primăriei.
Biserica ,,Sfinții Arhangheli” com. Șișești, sat Plopiș - este necesară
demararea unor lucrări de restaurare a picturii afectată de infiltrarea apelor
pluviale înaintea lucrărilor de restaurare de arhitectură. Se remarcă degradări
la învelitoare mai ales pe partea de nord (mușchi). Împrejmuirea din lemn care prezenta în trecut
degradări a fost înlocuită. A fost întocmit un proiect care se va pune în
practică începând de anul viitor.
În cadrul
proiectului ,,Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” au fost
realizate următoarele lucrări: drum de acces, pod, parcare, alei pietonale,
centru de informare turistică, grup sanitar, iluminat accese și iluminat arhitectural, împrejmuire.
Conform
adresei nr. 6 din 2016 a Parohiei Ortodoxe Române Plopiș, în perioada următoare va beneficia de finanțare europeană pe baza proiectului cu denumirea
“Restaurare, consolidare și punere
în valoare a bisericii de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, care va conține următoarele lucrări: restaurare arhitectură,
restaurare pictură, schimbare instalație electrică, paratrăsnet, rezervor de apă cu hidranți pentru incendiu, alarmă cu senzori de fum în caz de
incendiu.
Pe linie de PSI:
- Se exploatează în condiții necorespunzătoare elemente de iluminat de tip
incandescent în sensul că acestea sunt fără protecție corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de
alimentare si/sau pozate direct pe materiale combustibile, iar la tablourile
electrice se utilizează siguranțe
electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva
incendiilor;
- Se exploatează instalații electrice în condiții necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la
conexiuni și legături iar în
unele locuri lipsa totală a izolației la capetele conductorilor electrici;
- Elementul de coborâre al instalației de protecție împotriva descărcărilor electrice din atmosferă, este
lipit de structura combustibilă componentă a construcției, pe turla bisericii, pe o distanță de aproximativ 5 m iar în partea de jos la intrarea în
pământ pe o distanță de
aproximativ 2 m, elementul de coborâre este încastrat în lemn, 5 dintre
elementele de prindere a instalației de paratrăsnet sunt desprinsei (inele ceramice lipsă, clema de legătură dintre elementul de coborâre si
priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art. 83 din O.M.A.I. 163/2007 privind
Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
- Nu există documente justificative privind verificarea
valorii rezistenței de
dispersie a prizelor de pământ aferente instalației de protecție împotriva trăsnetului, încălcându-se astfel
prevederile art. 81,
pct. 3 din O.M.A.I. 163/2007 privind normele generale de apărare împotriva
incendiilor.
- Instructajul
pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgenta conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență
din cadrul primăriei.
Situația se va remedia odată cu implementarea proiectului mai
sus menționat.
Biserica ,,Sfinții Arhangheli,, oraș Târgu Lăpuș sat Rogoz – se află în stare relativ bună de conservare atât biserica
cât și clădirea muzeului din
incintă, la fel și zona de
protecție înconjurătoare.
Pe
linie de PSI:
-
Elementul de coborâre al
instalației de protecție împotriva descărcărilor electrice din atmosferă, la
intrarea în pământ pe o distanță
de aproximativ 2 m, este încastrat în lemn;
-
Instructajul pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgenta conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență
din cadrul primăriei.
Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului,, com. Ieud sat Ieud Deal – așa cum am scris și în precedentul
raport este necesară o expertiză biologică întrucât există posibilitatea unor
atacuri biologice. Se remarcă degradări la învelitoare pe toate cele patru
laturi(mușchi). Se constată, mai
ales la coborârea dinspre biserică, apariția de curând a unei clădiri noi în zona de protecție cu volumetrie, gabarite, materiale de finisaj și colorit al fațadelor ce nu sunt în armonie cu zona înconjurătoare.
În cadrul
proiectului ,, Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” au fost
realizate următoarele lucrări: drum de acces, pod, parcare, alei pietonale,
centru de informare turistică, grup sanitar, iluminat accese și iluminat arhitectural, împrejmuire.
Pe linie de PSI:
- elementele de coborâre al instalației de protecție împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au
apropieri necorespunzătoare față
de structura combustibilă componentă a construcției (inele ceramice lipsă,
clema de legătură dintre elementul de coborâre și priza de pământ este încastrată în elemente ornamentale din lemn) ceea ce contravine art.
83 din O.M.A.I. 163/2007 privind Normele generale de
apărare împotriva incendiilor;
- instructajul pe linia situațiilor
de urgență
nu se consemnează în fișele de instruire a personalului în situații
de urgență
conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență
din cadrul primăriei.
Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva,, com. Poienile Izei
sat Poienile Izei
– stare relativ bună de conservare cu excepția pantei sudice a învelitorii care prezintă degradări
(mușchi). Restaurarea picturii
este imperios necesară, pentru anul 2017 fiind alocată inițial suma de 12 957 lei pentru proiect ,,Restaurare
pictură” dar ulterior a fost retrasă. Se constată, la oarecare distanță, pe celălalt mal al râului din apropiere dar în cadrul
zonei de protecție, apariția de curând a unei clădiri noi cu volumetrie, gabarite,
materiale de finisaj și colorit
al fațadelor ce nu sunt în
armonie cu zona înconjurătoare.
În cadrul
proiectului „Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” au fost
realizate următoarele lucrări: drum de acces, pod, parcare, alei pietonale,
centru de informare turistică, împrejmuire.
Pe linie de PSI:
-
Instructajul pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgență
conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență
din cadrul primăriei.
Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică” com.
Bârsana sat Bârsana – a
fost terminată în anii trecuți
restaurarea picturii. Se constată deteriorări la soclul din piatră de la absida
altarului ca și deteriorarea
învelitorii pe latura sudică, toate acestea fiind semnalate și în rapoartele trecute.
Pe linie de PSI:
-
Instructajul pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgență
conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență.
Biserică ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Desești, sat Desești – A fost modificată și redimensionată instalația electrică interioară ca și amplasarea corpurilor de iluminat (aplice) care
împreună prejudiciau și puneau
în pericol pictura interioară a bisericii și care au fost semnalate în rapoartele trecute.
Așa cum a fost semnalat și în trecutul raport, în imediata vecinătate a bisericii
(în plină zonă de protecție) a fost
reparat și supraînălțat un fost pod de cale ferată (dezafectată în prezent)
care a fost ridicat cu cca. 60 cm față de vechiul nivel și la a cărui realizare au fost folosite materiale (beton
armat) care nu se armonizează cu celelalte din zona de protecție. Este necesară de urgență tratarea marilor suprafețe din beton aparent ale podului (tencuieli decorative,
placare cu piatră, înierbare, etc.) pentru o încadrare armonioasă în zona de
protecție a monumentului.
Se
constată anumite deteriorări la învelitoare pe latura de nord.
În cadrul
proiectului „Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” au fost
realizate următoarele lucrări: parcare, alei pietonale, centru de informare
turistică, grup sanitar, iluminat accese și iluminat arhitectural, împrejmuire.
Pe linie de PSI:
-
Instructajul pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează in fișele de instruire a personalului în situații
de urgență
conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgență.
Biserica ,,Sfântul Nicolae” com. Budești sat Budești – a fost terminată în
anii trecuți restaurarea picturii
interioare. Biserica se află într-o stare bună de conservare. Se constată ușoare degradări la învelitoare în special pe partea de
nord ca si la celelalte biserici.
În cadrul
proiectului ,, Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord ,, au
fost realizate următoarele lucrări: parcare, alei pietonale, centru de
informare turistică, grup sanitar, iluminat accese și iluminat arhitectural, împrejmuire.
Pe linie de PSI:
-
Se exploatează în condiții necorespunzătoare elemente de iluminat de tip
incandescent în sensul că acestea sunt fără protecție corespunzătoare, suspendate direct de conductorii de
alimentare și/sau pozate direct pe
materiale combustibile, iar la tablourile electrice se utilizează siguranțe electrice necalibrate, încălcându-se astfel prevederile
art. 63 din O.M.A.I. 163/2007 privind normele generale de apărare împotriva
incendiilor;
-
Se exploatează instalații electrice în condiții necorespunzătoare, existând contacte imperfecte la
conexiuni și legături iar în
unele locuri lipsa totală a izolației la capetele conductorilor electrici
- Elementele de coborâre al instalației de protecție împotriva descărcărilor electrice din atmosferă au
apropieri necorespunzătoare față
de structura combustibilă componentă a construcției (inele ceramice lipsă,
clema de legătură dintre elementul de coborâre) ceea ce contravine art.
83 din O.M.A.I. 163/2007 privind normele generale de
apărare împotriva incendiilor;
- Nu se verifică periodic valoarea rezistentei de dispersie
a prizelor de pământ aferente instalației de protecție împotriva trăsnetului;
- Instructajul
pe linia situațiilor
de urgenta nu se consemnează în fișele de instruire a personalului în situații
de urgenta conform Ordinului nr. 712 din 23 mai 2005 modificat și
completat cu Ordinul 786 din 2 septembrie 2005 pentru aprobarea dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor
de urgenta.
-
Măsuri de remediere
Pentru remedierea lipsurilor semnalate în sensul
angajamentelor luate de Romania cu prilejul înscrierii în Lista Patrimoniului
Mondial a acestor monumente sunt necesare următoarele măsuri:
-
amenajarea de locuri
speciale pentru aprinderea lumânărilor (lumânărare) în afara bisericii – eventual
executate după niște
proiecte tip - si amplasate în locuri avizate de către DJP Maramureș si IGSU. La fiecare biserică trebuie numit un
responsabil din cadrul Comitetului Parohial care să supravegheze cimitirele la
sărbători. Punctele PSI de cele mai multe ori învechite si deteriorate trebuie
reamenajate si dotate corespunzător.
-
este imperios necesară
verificarea, redimensionarea si înlocuirea instalațiilor electrice interioare care pun în pericol siguranța bisericilor din lemn si aduc grave prejudicii picturii
foarte valoroase a acestora si aspectului general al interiorului. Trebuie
urgent verificate, reparate sau înlocuite instalațiile de paratrăsnet care sunt vechi și deteriorate nemaifăcând față în caz de trăsnet. Instalațiile de paratrăsnet trebuie verificate anual. Trebuie
instalați senzori de fum ( care
există numai la biserica din Rogoz) și semnalizare în caz de incendiu, amplasarea acestora
fiind făcută în așa fel
încât să nu afecteze pictura plafoanelor.
-
este imperios necesară
întocmirea și avizarea Planurilor
Urbanistice Zonale care să stabilească zonele de protecție ale bisericilor de lemn și care vor trebui să prevadă și instalarea de hidranți ca si amenajarea drumurilor de acces.
-
în viitor trebuie asigurată
paza bisericilor care dețin, în cele
mai multe dintre cazuri pictură interioară, icoane si obiecte de mobilier de
mare valoare.
-
Priorități
Anexă,
planuri, documentar fotografic actualizat, alte materiale
documentare
Raport
activitate Direcția Județeanӑ pentru Culturӑ Maramureș
În
conformitate cu art. 17 al Hotărârii de Guvern nr. 90/2010 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, acțiunile întreprinse în domeniul protecției patrimoniului cultural au constituit și constituie un obiectiv prioritar pentru Direcţia
Judeţeană pentru Cultură Maramureş. Protecția și
restaurarea monumentelor istorice, a siturilor și ansamblurilor arheologice de importanțӑ județeanӑ, naționalӑ și europeanӑ, îndeosebi a celor cuprinse în lista patrimoniului
Mondial UNESCO, constituie şi o prioritate a guvernӑrii în domeniul culturii.
Activitațile canalizate în scopul protejării patrimoniului
cultural sunt diverse și constau
de la relația cu beneficiarii –
emiterea de avize de specialitate necesare în vederea eliberӑrii autorizațiilor de construire pentru interventiile asupra
monumentelor istorice și la
imobilele din zona de protecție
a acestora, urmӑrirea respectӑrii autorizației de sӑpӑturӑ arheologicӑ, asigurarea supravegherii de specialitate a lucrӑrilor din zonele în care au fost consemnate descoperiri
arheologice întȃmplӑtoare, preluarea bunurilor
mobile în urma descoperirilor arheologice întȃmplӑtoare, avizarea pe baza
referatelor de specialitate, a lucrărilor ce urmeazӑ sӑ fie efectuate în zonele cu
patrimoniu arheologic evidențiate
întȃmplӑtor, emiterea Certificatului de descӑrcare de sarcina arheologicӑ,
administrarea bazei de date privind inventarul de coordinate al siturilor și monumentelor istorice din judetul Maramureș, administrarea programului QGIS și verificarea situӑrii imobilelor localizate
prin coordinate Stereo 70, adeverințe pentru imobile monumente istorice, exercitarea
dreptului de preempțiune – pȃnӑ la actiuni de verificare a respectӑrii obligațiilor care revin, conform legii, proprietarilor sau instituțiilor administrative, a avizelor eliberate, a
solicitarilor și sesizӑrilor în legӑturӑ cu intervenții neavizate, dar și o cȃt mai bunӑ colaborare cu instituțiile cu care venim în contact în urma acestor acțiuni și
nu în ultimul rȃnd stabilirea de parteneriate care sӑ ducӑ la o mai bunӑ punere în valoare a patrimoniului imobil.
Încă de la începutul anului (luna februarie) am solicitat
Instituţiei Prefectului colaborarea în vederea inspectării bisericilor de lemn
înscrise în Lista Monumentelor Istorice, având drept scop final:
-Informarea,
sensibilizarea şi colaborarea cu administraţia publică locală, instituţii de
cultură, ONG-uri, şcoli, în scopul păstrării identităţii locale, şi
valorificarea patrimoniului construit în sensul dezvoltării turismului
cultural;
-Inventarierea
patrimoniului naţional construit şi susţinerea întăririi dispozitivului legal
şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilor
urbane şi a monumentelor de for public;
-Clasarea
unor obiective susceptibile a face parte din patrimoniul naţional (includerea
în Lista Monumentelor Istorice), respectiv declasarea unor monumente istorice
dispărute sau în scopul îndreptării unor erori materiale din Lista Monumentelor
Istorice;
-Controlul
respectării reglementărilor legislaţiei privind protejarea monumentelor
istorice în vederea stopării distrugerii şi/sau alterării patrimoniului
cultural imobil local şi a verificării respectării avizelor emise (inspecții în teritoriu);
-Sprijinirea
autorităţilor locale în acţiuni destinate semnalizării şi inscripţionării
monumentelor istorice din judeţul Maramureş;
-Întocmirea
de fişe minimale de evidenţă ale monumentelor istorice şi de Obligaţii de folosinţă
privind monumentele istorice.
Ca urmare, prin Ordinul Prefectului judeţului Maramureş
nr. 144/07.04.2017 privind constituirea unei comisii mixte în domeniul
protecţiei patrimoniului cultural mobil, care urma să elaboreze un plan de
acţiuni de inspecţii la monumente istorice de pe Valea Marei, Cosăului, Izei şi
în Sighetu Marmaţiei vizând controlul respectării legislaţiei în domeniu şi
stoparea distrugerii/alterării patrimoniului cultural imobil local şi al
respectării avizelor emise.
Ulterior,
s-au încheiat 2 protocoale de colaborare între:
1. Instituţia Prefectului Maramureş,
reprezentată de prefect Vasile Moldovan
2. Direcţia Judeţeană pentru Cultură
Maramureş, reprezentată de director executiv Ioan Marchiş
3. Episcopia
Ortodoxă Română a Maramuresului şi Sătmarului, reprezentată de Preasfinţitul
Iustin, Episcop al Maramureşului şi Sătmarului
4. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
“Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, reprezentat de inspector şef
col. Ioan Mureşan
5. Sucursala Baia Mare a Societăţii de
distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., reprezentată de
director ing. Mircea Guran
respectiv
1. Instituţia Prefectului Maramureş,
reprezentată de prefect Vasile Moldovan
2. Direcţia Judeţeană pentru Cultură
Maramureş, reprezentată de director executiv Ioan Marchiş
3.
Episcopia Greco-Catolică a
Maramuresului, reprezentată de Preasfinţitul Vasile Bizău, Episcop al
Maramureşului
4. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
“Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, reprezentat de inspector şef
col. Ioan Mureşan
5. Sucursala Baia Mare a Societăţii de
distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., reprezentată de
director ing. Mircea Guran
În perioada 19 septembrie
– 19 octombrie 2017, grupul de lucru alcătuit din reprezentanți
ai Instituţiei Prefectului – Județul Maramureş,
Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă “Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, Sucursalei Baia Mare
a Societății de Distribuție
a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. a efectuat deplasări la 12
monumente istorice aflate pe teritoriul a patru UAT-uri (Șișești, Budești,
Călinești și Bârsana), fiind efectuate evaluări din punctul de
vedere al apărării împotriva incendiilor și al respectării legislației privind protecția monumentelor.
Ataşăm în anexă Raportul preliminar al acestor inspecţii.
Compartimentul
patrimoniu imobil:
- Număr de ședințe
ale Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice: 12
- Număr de documentații analizate: 168
- Număr de avize pentru
amplasarea unor clădiri noi sau pentru lucrări de intervenții la monumente istorice, la construcții existente situate în centrul istoric al municipiului
Baia Mare sau în zonele de protecție ale unor monumente istorice: 142
- Număr de controale la lucrările în execuție la clădiri monumente istorice sau aflate în zonele de
protecție: 101
- Număr de exprimări a dreptului de preempțiune: 11
- Avize provizorii de folosințӑ la imobile din Lista Monumentelor Istorice: 26
Compartimentul
arheologie:
- Au fost verificate 40 de
perimetre de exploatare localizate prin coordinate STEREO 70, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 85/2003 și ale art. 5, alin 3 din Ordinul ANRM nr. 125/2011;
- Au fost analizate 40 de
documentații în temeiul art. 3,
alin.4 din Legea nr. 17/2014 privind unele mӑsuri de reglementare a vȃnzӑrii-cumparӑrii terenurilor agricole
situate în extravilan;
- Au fost emise 27 de
adeverințe privind situarea unor
imobile localizate prin coordinate Stereo 70, fațӑ de siturile arheologice și monumentele istorice cuprinse în LMI și RAN;
- A fost transmis Primariei
localitații Fӑrcașa
inventarul de coordonate al siturilor arheologice și monumentelor istorice de pe teritoriul administrative
al orașului Fӑrcașa, în
vederea întocmirii Planului Urbanistic General;
- Au fost verificate
standardele, procedurile arheologice și respectarea Autorizației pentru cercetare arheologicӑ sistematicӑ pentru situl arheologic
Coasta Bușagului, localitatea Bușag, cod RAN 106504.02.01;
- Au fost verificate
standardele, procedurile arheologice și respectarea Autorizației pentru cercetare arheologicӑ pentru un contract de supraveghere arheologicӑ, respective Reabilitare Club Phoenix, Str. Tineretului
nr. 2, loc. Baia Mare.
- Au fost transmise
Ministerului Culturii și Identitӑții Naționale
solicitările Muzeului Județean
de Istorie și Arheologie Maramureș în vederea obținerii Autorizației de Evaluare de Teren Intruzivă pentru următoarele
biective:
1. Verificarea zonei
învecinate sitului arheologic de la Oarța de Sus, punct Făget
2. Situl arheologic de la
Oarța de Sus, punct Măgura
- Au fost verificate
standardele, procedurile arheologice și respectarea Autorizației pentru
diagnostic arheologic
pentru următoarele obiective:
1. Verificarea zonei
învecinate sitului arheologic de la Oarța de Sus, punct Făget
(autorizația nr. 245/05.09.2017)
2. Situl arheologic de la
Oarța de Sus, punct Măgura
(autorizația nr. 320/05.10.2017)
Compartimentul
patrimoniu mobil
- Număr de certificate de
export definitiv sau temporar pentru piese cu valoare artistică : 9
- Număr de controale la
muzee și operatori economici care
comercializează obiecte de artă sau bunuri culturale mobile: 6
- Au fost eliberate
adeverințe de artӑ contemporanӑ pentru exportul de bunuri
mobil: 44
- S-a solicitat preluarea de cӑtre DJC Maramureș a 6 cӑrți vechi de la Biroul Vamal de Frontierӑ Sighet.
- S-a întocmit proces verbal
de predare-primire a cӑrților vechi, intrate în proprietatea statului.
Participare la vernisaje, expoziţii, lansări de carte, conferinţe şi alte
evenimente culturale din judeţ:
- S-a lansat
revista Archeus, numӑr dedicat Arhiepiscopului Maramureşului şi Sătmarului Justinian Chira
- S-a
participat la manifestarea prilejuitӑ de trecerea a 100 de ani de la naşterea maestrului VIDA GHEZA;
- Participare
la expoziția de fotografie Dan Daniel la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”;
- Participare
la lansarea volumului „Anuala Artelor
Centrul Artistic Baia Mare 2016” în cadrul Muzeului de Artӑ Baia Mare
-Participare la
lansarea numărului 11 al revistei Ţării Chioarului „Vatra Chioreană”
- S-a
participat la expoziția personalӑ de picturӑ Dorel Petrehuș „Criptomorfeme
cu antroposemne”;
- S-a participat
în perioada 18-23 mai la activitӑțile
prilejuite de evenimentul “Zilele
Maramureșului – Haida, hai în Maramureș”
- Participare la
lansarea volumului “Imaginea evreilor din
Maramureș –
în memoria colectivӑ”, autor Aura Pintea. Evenimentul a avut loc la
Biblioteca Judeteanӑ „Petre Dulfu” Baia Mare în
data de 27 octombrie 2017.
- S-a
participat la expoziţia
„Gheza Vida şi prietenii săi artişti”.
Evenimentul a fost organizatӑ de Academia Română în
colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj Napoca, Asociaţia Ars
Transsilvaniae România, cu sprijinul Municipiului Baia Mare.
-Participare la inaugurarea Coloniei
Pictorilor din Baia Mare
-Participare la vernisajul expoziţiei “Cetatea de piatră – Cetatea Chioarului”
- Au fost marcate
Zilele Europene ale Patrimoniului.
[1]
Ioan Aurel Pop, Transilvania în secolul al XIV-lea (cca
1300-1456,) în coord. Ioan Aurel
Pop, Thomas Nagler, Istoria Transilvaniei
vol. I (până la 1541)
[2]
Sursa: http://whc.unesco.org/en/list/904
[3]
Camil Mureşan, Cuvânt înainte la vol. Emil Costin, Biserici de lemn din Maramureş, Editura
Gutinul S.R.L, 1999, p. [5].
[4] Un document datând din 2 ianuarie 1365 (când regele Luis I
de Anjou îi confiscă o jumătate din Domeniul Cuhea - incluzând şi satul Joad
lui Bogdan, uzurpatorul autorităţii ungureşti din Moldova şi i-o dă fiilor lui
Sas pentru a recompensa bunurile pierdute de aceştia din urmă, ca şi pentru
fidelitatea lor către coroană), atestă existenţa satului. Chiar dacă, după
tradiţie, biserica „de pe deal", a cărei sărbătoare de hram este „Naşterea
Maicii Domnului", datează din 1364, totuşi, ea nu este mai veche de 1717;
probabil, datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea, când a înlocuit
vechea biserică de lemn, distrusă de tătari. (http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/indexC54.htm)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu