PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Vederea, morala  și... munca

1. „Dacă cred în Dumnezeu? Eu nu cred în El, eu îl văd”.

                         Henri Fabre (1823-1915),

naturalist francez, entomolog și autor cunoscut pentru stilul plin de viață al cărților sale populare despre viața insectelor. Născut în Franța a fost mai mult autodidact, din cauza sărăciei familiei sale. Cu toate acestea, el a obținut un certificat de predare primară la vârsta de 19 ani și a început să predea în Carpentras în timp ce continua studiile. În 1849  a fost numit la un post didactic în Corsica, apoi în 1853 s-a mutat la liceul din Avognon. A fost un profesor popular, fizician, chimist și botanist. Cu toate acestea, el este probabil cel mai cunoscutt pentru descoperirile sale în domeniul entomologiei, studiul insectelor și considerat de mulți ca fiind părintele entomologiei moderne. A fost un bun vorbitor de limba engleză, făcând traduceri extensive ale lui Alexander Teixeira de Mattos. Moare în octombrie 1915.

***

     2. „MORALA este arta înfrumusețării existenței, potrivit sensului nostru înnăscut de armonie. Ea este o continuă experimentare, urmărind unificarea sau sinteza BINELUI în cadrul puterii omului de a-l asimila și de a se construi în personalitate”.

Petre Comarnescu (1905-1970),

critic literar și de artă, estetician, memorealist și traducător, eseist jurnalist cultural, memorealist, unul dintre fondatorii revistei interbelice „Criterion” (1934), alături de Mircea Vulcănescu și Alexandru Cristian. Familia sa era înrudită cu episcopul Veniamin Costache. Este înmormântat la Mănăstirea Voroneț. Face colegiul „Sfântul Sava” și apoi cursurile școlii de artilerie din Craiova. A fost licențiat în Drept în 1928 și în Litere și Filosofie la Universitatea din București. În 1929 pleacă în SUA unde obține după doi ani doctoratul la „Universitatea” din Los Angeles cu lucrarea „Natura frumosului și relația cu binele”. Acest doctorat echivalează cu un doctorat în istoria artelor. A colaborat la mai multe reviste: „Adevărul”, Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Rampa”, Revista Fundației Locale”, „Agora”, „Națiunea”, „Universul”. A tradus masiv literatură americană, în special autori dramatici, dar a tradus și din limba rusă. Jurnalul său, publicat postum, numără aproape 5000 de pagini. A primit pentru toată activitatea sa multe premii, distincții, medalii, culminând cu : „Membru al Scriitorilor Români„ și „Membru al Uniunii Artiștilor Plastici”.

***

      3. „Munca, pentru cei ce se dăruiesc, poate fi un adevărat izvor de fericire, întocmai cum creatoare de fericire sunt pentru alții meditația, sentimentul religios, creația artistică, creația științifică, speculația filosofică”.

Dumitru Roșca (1895-1980),

 filosof român, membru titular al Academiei Române din anul 1866. Dintre  operele sale importante enumerăm: „Istoria filosofiei”, „Prelegeri de istorie”, „Știința logicii”, „Studii filosofice”, „Însemnări despre Hegel”, „Prelegeri de filosofie a istoriei”, „Studii și eseuri filosofice”, „Oameni și climate”.

***

P.S. „Rugaţi-vă unul pentru altul ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului”  (Iacov 5, 16).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul