Până de curând, era o
organizație discretă, iar despre activitățile acesteia, rar s-a discutat
public. Anul 2019 însă, pare să fie cel în care Masoneria din România, condusă
de prof. univ. doctor Radu Bălănescu, și-a propus să se deschidă, să se lase
văzută, auzită și cunoscută de fiecare dintre noi,
„profanii”.
Practic, Marea Lojă Națională
din România (MNLR) își asumă rolul de
parte activă a societății și moderator al actului civic și continuă procesul de deschidere către
societatea civilă. În plus, acordă o atenție
sporită promovării mai transparente a temelor de interes național, cum ar fi: importanța preluării de către România a Președinției
Consiliului UE, promovarea capitalului și
business-ului autohton, exodul de inteligență,
locul și rolul elitelor în conducerea
statelor democratice, Intelligence-ul în societatea modernă sau importanța învățământului
dual profesional în dezvoltarea României moderne.
Primul pas al acestei noi ere a fost făcut aseară, odată cu
debutul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”, organizată
de Marea Lojă Națională din România la
Pentagon EVENTS, locație aflată la doi
pași de impunătoarea Casă a Presei românești.
Recenta preluare de către România a președinției
rotative a Consiliului Europei a fost analizată, la invitația Marei Loji Naționale de către fostul premier Adrian Năstase,
europarlamentatul Ramona Mănescu, fostul consilier prezidential Iulian Fota și sociologul Mirel Palada. Celor 4 cunoscute
persoane publice nu le-au fost de ajuns cele aproape 3 ore de discursuri și dezbateri pe tema de mai sus, întrucât,
sala aleasă pentru eveniment – cu o capacitate de peste 700 de locuri a fost
plină ochi. Cine le-a ocupat? Într-un mod curios la prima vedere, tineri
antreprenori, medici, sportivi, angajați
ai băncilor sau angajați ai administrației publice, jurnaliști, cu toții parcă au
„înțepenit” pe scaune în timp ce Adrian
Năstase le-a explicat pașii, uneori grei
și extrem de costisitori, pe care țara noatră i-a făcut, încă din perioada
anilor *80, pentru a fi parte a comunității
europene. Mai întâi una economică, iar un deceniu mai târziu, una inclusiv
politică.
„Voi vorbi despre ceea ce cunosc mai bine și anume drumul parcurs până la integrarea în
UE și o vă spun câteva dintre lucrurile
care s-au petrecut și pe care poate că
nu le știți
foarte bine. La un moment dat, obsesia noastră, pe care unii au numit-o drumul
spre Vest, s-a transformat într-o aspirație
națională”, a afirmat Adrian Năstase,
după ce liderul Masoneriei, Marele Maestru Radu Bălănescu, punctase faptul că
este necesară o delimitare de sfera politică și
o îndreptare a atenției către oameni,
care au nevoie de clarificări în privința
temelor de interes ale anului 2019.
Adrian Năstase a continuat și
a explicat faptul că efortul României de a fi membră a comunității europene a început în anii *80, când au
fost semnate primele trei acorduri de cooperare cu Comunitatea Economică
Europeană. După căderea comunismului însă, relațiile
cu Bruxelles-ul s-au întețit,
semnându-se noi acorduri economice, pentru ca în 1995, România să formuleze
cererea de aderare la Uniunea Europeană. Din 2000, au început negocierile în
vederea aderării. Între 2001-2004, mii de legi au fost adoptate în Parlament,
pentru ratificarea miilor de standarde europene. „Ne puneam în acord cu „ora”
Europei”, explică Adrian Năstase. În 2003, a fost schimbată Constituția, pentru a ratifica tratatul cu NATO și UE în procedură parlamentară.
Tot despre România, în relația
cu Uniunea Europeană, a vorbit și
eurodeputata Ramona Mănescu. Aceasta a susținut
că vede președinția Consiliului Europei ca fiind un examen de maturitate. „Putem
să arătăm ce putem face noi pentru Europa. Putem să gestionam dosare mari. Ne
putem creste prestigiul. Ne putem poziționa
de picior de egalitate cu statele membre UE, putem exporta securitate în UE”, a
susținut Ramona Mănescu.
La rândul său, fostul consilier prezidential Iulian Fota s-a
întrebat: „Ce fel de Românie vom avea la final de 2019?” Răspunul l-a oferit
tot el, cât se poate de elocvent: „Trebuie sa le spunem românilor că aderarea
la UE e construită pe sacrificii. Ne-au murit militarii degeaba în teatrele de
operațiuni? UE ne vrea! Trebuie să le
spunem asta oamenilor. Dacă nu ne voiau, nu mai venea Papa în România. Președinția
Consiliului Europei e o oportunitate. Așa,
le vom arăta că am meritat să fim primiți
în UE, că suntem o țară europeană”, a
afirmat Fota.
Sociologul Mirel Palada a ținut
însă să-și concentreze prezentarea pe
fenomenul denumit „fake-news”, aflat pe buzele tuturor românilor. „Trebuie să
stabilim cum reacționăm. Cum putem
inteveni pentru a stopa astfel de știri
mincinoase, care nu fac altceva decât să creeze confuzii în societate. România
trebuie să ia atitudine”, a susținut
sociologul, care ulterior a dezbătut această temă împreună cu jurnalistul Horia
Alexandrescu.
Seria de conferințe și dezbateri găzduite de MNLR și moderate de jurnalistul Dan Cărbunaru va
continua până la finalul anului, în marile centre universitare din țară. Următoarea întâlnire va avea loc mâine.
Autor: Laurenţiu Enache
prof. univ. dr. Radu Bălănescu,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu