Simple declaraţii de campanie electorală

O serie de declaraţii venite din partea unor lideri politici, implicaţi direct sau indirect în campania pentru Parlamentul European intră în categoria numită „declaraţii de campanie electorală”. Acest lucru înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât că reprezentanţi ai unor partide care de altfel se află în relaţii bune se atacă între ele. Mai exact USR-PLUS atacă PNL şi pe preşedintele Ioahannis, ALDE atacă PSD şi aşa mai departe. Atacurile se extind şi la nivel internaţional.

Preşedintele PES atacă dur PSD. Aici se cuvine o mică explicaţie. Frans Timmermans este preşedintele unui mic partid social democrat din Olanda, cotat la 5-6 procente, însă preşedintele acestui partid este unul dintre liderii marcanţi ai socialiştilor europeni, dar şi prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

PSD are o relaţie proastă cu Timmermans. România are o relaţie cât se poate de proastă cu Olanda. Motivele? Se spune că Olanda şi-ar dori să controleze portul de la Marea Neagră. O firmă olandeză a pierdut şi licitaţia pentru un contract militar. Olanda este ţara care s-a folosit de dreptul de veto pentru intrarea României în Spaţiul Schengen. Aşadar, la mijloc este un interes economic.

Ca un bun olandez, trecând peste interesul de partid, Frans Timmermans atacă în mod brutal PSD. În plină campanie electorală face o declaraţie conform căreia împotriva României va fi iniţiată „nucleara”, articolul 7. Adică România nu va mai avea drept de vot în Consiliul European urmând să nu mai primească nici fonduri europene. Motivele sunt cele invocate de oponenţii PSD din ţară: nerespectarea statului de drept, atacul împotriva justiţiei. Declaraţia lui Timmermans este catalogată drept una de campanie electorală. Oricum, actualul Parlament European este pe ducă, iar Comisia Europeană îşi face bagajele. Prin urmare, după alegeri nu va mai avea efect decât cu condiţia ca viitoarea Comisie Europeană să-şi reia atacurile la adresa României. De fapt, ţările din est care-şi clamează „suveranitatea” au devenit ţinte ale oficialilor de la Bruxelles. Pe faţă sunt invocate abuzuri împotriva justiţiei, în spate se află interese economice. Între ţările din Vest şi cele din Est se cască o prăpastie.

O „declaraţie de campanie” vine din partea lui Dacian Cioloş. Fostul premier susţinut de PNL îl atacă pe preşedintele Klaus Iohannis. Îl face părtaş la guvenarea PSD. A acceptat toate cele trei guverne, nu s-a implicat în nimic. În opinia lui Dacian Cioloş însăşi pasivitatea lui este o formă de vinovăţie, un fel de colaborare tacită cu guvernele PSD-ALDE. Ce va urma? O ruptură între PNL şi USR-PLUS care va deschide calea spre o candidatură la preşedinţie din partea acestei alianţe. Cea mai surprinzătoare afirmaţie a lui Cioloş despre Iohannis probabil va face carieră: „Iohannis, un preşedinte fără soluţii”. În plan intern aşa numitele „declaraţii de campanie” nu vor rămâne fără urmări. Mici şicane apar şi între ALDE şi PSD. Până la urmă sunt două formaţiuni politice foarte diferite. ALDE nu este legat la infinit de PSD. Ca partid de dreapta la un moment dat poate face un pas spre o coaliţie de dreapta, posibil să vină la guvernare chiar înainte de alegerile parlamentare din 2020.

Nici Pro România nu se va transforma într-un adversar natural al PSD. Şi partidul lui Victor Ponta se va ataşa la un moment dat de PSD. Va reveni la matcă. Singura oprelişte pare să fie Liviu Dragnea. În cazul acestor partide atacurile sunt mai voalate. Se protejează reciproc în ideea că în viitor vor avea nevoie unii de alţii. Se poate uşor observa că Viorica Dăncilă trece cu vederea Pro România, lăsându-l pe Dragnea să se lupte de unul singur. Prin ţară mai există câte o voce rătăcită, însă fără un efect deosebit, fiind vorba mai degrabă de reglarea unor conturi între persoane care nu se înţelegeau nici când erau în acelaşi partid.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş