Alianţele necesare

 

Rezultatele sub aşteptări i-au obligat pe Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu să-şi unească forţele.

Nici Pro România, nici ALDE nu au avut succesul pe care contau înaintea alegerilor locale. Pe ici, pe colo, cele două partide au primit voturi peste pragul electoral, însă s-au situat departe de partidele din care s-au rupt, respectiv PSD şi PNL.

  Decizia de a-şi aduna voturile într-un singur coş nu asigură în sine un rezultat mai bun la parlamentare.

Fuziunea le asigură căderea împreună sub pragul electoral sau trecerea peste prag şi intrarea în noul parlament.

Într-o situaţie neclară se află şi USR-PLUS. Ce deosebiri sunt între cele două partide? Sigur este că unul este mai mare, iar celălalt mai mic. Desigur, cel mic nu recunoaşte că este cu mult mai mic decât cel mare şi de aici apar disensiunile.

Spre deosebire de ALDE şi Pro România, USR şi PLUS au mai anunţat că la un moment dat vor fuziona. Au intrat în alegeri ca alianţă drept pentru care şi-au ridicat pragul electoral la 7%. Au fost situaţii în care Alianţa USR-PLUS a obţinut peste 5%, însă mai puţin de 7% şi astfel nu a primit niciun mandat în consiliile locale sau judeţene. Mândria s-a întors împotriva lor.

Cum termenul până la care se puteau face alianţe electorale a trecut, se pare că la următoarele alegeri parlamentare nu va fi o mare alianţă de dreapta sau de stânga. Niciunul dintre cele două partide mari, PNL şi PSD, nu tractează vreun partid de buzunar. S-a vorbit la un moment dat că Victor Ponta s-ar întoarce cu partidul lui la PSD, însă împăcarea nu s-a produs. Despre o eventuală întoarcere a lui Călin Popescu Tăriceanu la partidul pe care l-a condus nu s-a vorbit. Prin fuziunea cu un partid de stânga, ALDE se rupe definitiv de dreapta. Va aluneca uşor spre centru? Tăriceanu nu a reuşit să tragă PSD mai spre centru nici când era un personaj-cheie în susţinerea guvernelor PSD.

Cel mai mare partid dintre partidele mici, aşa cum l-a definit Traian Băsescu, făcând o figură destul de frumoasă la locale, PMP are convingerea că va intra în viitorul parlament. Cu mici rearanjări, la alegerile parlamentare va fi aceeaşi ofertă politică: pe dreapta PNL, USR-PLUS, PMP. Pe stânga PSD şi Pro România-ALDE.

Rămâne, desigur, şi UDMR care de fiecare dată îşi pune problema trecerii pragului electoral, dar de fiecare dată alegătorii maghiari se mobilizează şi saltă peste cele 5 procente.

Viitoarea configuraţie politică a parlamentului este mult mai clară decât altădată. Partidele de dreapta – PNL, USR, PMP, UDMR – vor obţine cele mai multe mandate. Susţinute de preşedintele Iohannis, nu există nici cea mai mică îndoială că vor intra la guvernare. Cel puţin trei dintre ele, dacă nu cumva toate patru.

După rezultatele de la locale, pot obţine mult peste majoritatea necesară, de 50% plus unu. Cu cât peste jumătatea plus unu? Câte procente le rezervă electoratul partidelor de stânga? Dacă există un electorat de stânga de 40%, cum PSD se situează între 25 şi 33% înseamnă că celuilalt partid de stânga, rezultat din fuziunea Pro România- ALDE, îi rămân la dispoziţie peste cinci procente. Deci foştii premieri Ponta şi Tăriceanu nu ies din viaţa politică. Ar ieşi dacă nu ar merge împreună.

După alegerile din 6 decembrie, lucrurile vor fi mai clare. Guvernarea mai sigură. Se va ieşi din starea de incertitudine politică, în care se află acum România.

Acum, opoziţia deţine majoritate parlamentară, iar guvernul minoritar nu este susţinut nici de cei care după alegeri îi vor fi parteneri de guvernare. Situaţie politică mai ciudată este greu de imaginat.

Dacă ştim cum va arăta viitorul parlament, ştim în linii mari şi ce ofertă vor face partidele. PSD şi-a schiţat un program electoral. Prezentat de fostul premier Sorin Grindeanu, programul social-democraţilor urmează liniile programului din 2016. PSD continuă să creadă că secretul succesului constă în promisunea de majorare a pensiilor şi salariilor.

Mizând pe tezele enunţate de Liviu Dragnea, PSD  speră să-şi menţină cât se poate de intact bazinul electoral.  Cum vor răspunde la această provocare  partidele de dreapta? Unde se va situa Ponta, care a criticat tezele lui Dragnea?

Campania electorală se arată interesantă. PSD joacă provocator promiţând majorări de pensii şi salarii. Practic PSD reia povestea majorării pensiilor cu 40% şi dublarea alocaţiilor pentru copii. Mai adaugă şi majorarea salariilor.

Cum vor răspunde partidele de dreapta? Cum va răspunde PNL? Arătând spre pandemie, prezentând un program de repornire a economiei, un plan de ieşire din criză. Se vor mulţumi alegătorii cu acest lucru? Vor sancţiona guvernul PNL pentru problemele provocate de pandemie?

Luând în calcul toate elementele specifice acestei perioade extrem de dificile, alianţele post-electorale sunt mai mult decât necesare.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş