de Gheorghe Pârja
Vineri, 6 august, a fost sărbătoarea care amintește despre
ce scriu evangheliile sinoptice, când Iisus a fost văzut de apostolii Săi,
într-o lumină nouă, pe Muntele Tabor. Tot în aceeași zi, cu sărbătoarea
Schimbarea la Față, a fost instalat noul guvern de la Chișinău, condus de
Natalia Gavriliță. Noul premier este licențiat în Drept, cu o diplomă de
masterat în Politici Publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a
Universității Harvard. A avut mai multe responsabilități, din partea Republicii
Moldova, în organisme internaționale. Este un guvern echilibrat, cu oameni
destoinici, unii bine pregătiți, cu experiență politică și administrativă,
alții mai la început de drum în guvernare. Noul executiv are ca pavăză aura de
învingător al Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, susținerea ei publică
de care este înconjurată în ultimele zece luni și o majoritate parlamentară
condusă de Igor Grosu.
Maia Sandu a dovedit că a putut dizolva fostul Parlament,
provocând astfel alegeri anticipate. Se mai adaugă sprijinul financiar,
logistic și de consiliere al României, Uniunii Europene, Statelor Unite ale
Americii și Fondului Monetar Internațional. Tot acest evantai încurajator poate
prefigura o reușită. Proiectul guvernării? Preluarea deplină a puterii, reforma
juridică, reforma administrativă și cea economică și armonizarea relațiilor
politice din interiorul țării. Atât cât este posibil pentru aprobarea legilor.
Nu va fi ușor! Deoarece nu toate instituțiile statului sunt sub control și nu
toată puterea necesară izbânzilor este preluată. O urgență sunt insituțiile de
siguranță națională, deoarece țara este supusă unor serioase bruieri ale
pașilor înainte. Sunt recunoscute mâinile lungi ale propagandei ruse.
Executivul trebuie să facă un efort de cunoaștere legislativă și de tehnici
politice adecvate acestui timp extrem de precipitat.
Apoi, marile reforme asumate. În primul rând reforma în
justiție, prin care Parchetul Anticorupție să fie transformat în DNA. Asta
scrie în programul de guvernare. Acolo este prevăzută și reforma administrației
publice locale prin acordarea autonomiei entităților din teritoriu. S-au gândit
și la o reformă administrativ-teritorială, care așteaptă cam de multă vreme. La
noi, când a venit vorba despre o asemenea măsură, mulți au sărit ca arși. Poate
au dreptate, poate nu. Confuzia derivă din lipsă de lămuriri. Tot ce se face pe
la spate, trezește suspiciune. Guvernul de la Chișinău și-a propus tragerea la
răspundere a celor vinovați și recuperarea prejudiciilor prin mecanisme clare
și de efect. Vrem și noi, vrem și noi!
O plagă cronică este contrabanda. Primele acțiuni vor fi
întreprinse împreună cu România și Ucraina. O mare probă pentru executiv este
abordarea folositoare a problemei Transnistriei. După cum se vede, dincolo de
Prut, chiar se dorește o schimbare la față a țării. Este și o miză regională și
internațională majoră, care presupune maturizarea politică la Chișinău pentru a
crea condiții spre aderarea la Uniunea Europeană. Cu bune, cu mai puțin bune,
asta este varianta prin care se poate ieși din cercul de cretă răsăritean. Așa
se pot intui viitoare negocieri în acest sens. Mai este o condiție; ca Maia
Sandu să facă două mandate. Este un drum care merită parcurs, dacă duce spre
libertate și oleacă de bunăstare. Dacă Republica Moldova reușește, oricine din
spațiul post-sovietic poate să încerce.
Miza este la fel de importantă și pentru Bruxelles și pentru
România mai ales. Ne putem apropia foarte mult de pământurile românești de
peste Prut. S-ar dovedi o mișcare spre un unionism cu garanție europeană. Cu
susținerea democrației, a drepturilor omului, a unei economii competitive de piață
și mai ales statul de drept. Dacă sistemul judiciar va funcționa la Chișinău,
va fi capabil să găsească cadrul legislativ adecvat. Analistul de politică
externă Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor, bun
cunoscător al realităților din zonă, pariază pe reușită. De altfel, el a
comentat cu luciditate atmosfera relațiilor dintre Chișinău și Kremlin. Atît de
bine a comentat-o că prin 2015 i s-a interzis să intre în Rusia. Lui și
istoricului Adrian Cioroianu.
Pentru Republica Moldova, anul 2020 a fost piatra de încercare pentru a dovedi că se poate. Maia Sandu, președintele țării, și Natalia Gavriliță, prim-ministru, sunt un simbol al nădejdii. Le-am adaptat o hore de pe Ulița noastră: Ș-apoi noi, două femei/Pune-om țara pe temei!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu