În prima zi de negocieri s-a decis că nu s-a decis nimic. Obligaţi să guverneze împreună, PNL şi PSD, după cum procedează orice partid din lume, vrea fiecare să prindă cât mai multe ministere. Totul porneşte de la orientarea politică a celui care desemnează primul ministru cu formarea guvernului.
Cum preşedintele provine din PNL este de la sine înţeles că preferă un prim ministru de la PNL. Aşa a procedat şi preşedintele Traian Băsescu, până PDL, din cauza scorului obţinut de USL, nu a mai putut forma o majoritate parlamentară. Klaus Iohannis s-a văzut obligat să desemneze un prim ministru de la PSD pentru că PNL obţinuse un rezultat slab la alegerile parlamentare şi nu avea posibilitatea să coaguleze o majoritate de dreapta.
După alegerile parlamentare din 2020 nu avem aceeaşi situaţie, partidele de dreapta, respectiv PNL, USR şi UDMR au putut forma o majoritate parlamentară. În consecinţă, deşi PSD obţinuse un procent mai mare la alegeri, preşedintele a desemnat un premier de la PNL.
Majoritatea s-a spulberat după ce premierul Florin Cîţu l-a demis pe ministrul USR de la Justiţie. Din cauza unui om, Stelian Ion, USR s-a supărat atât de tare încât a ieşit de la guvernare şi a cerut imperios să nu mai fie nominalizat Florin Cîţu pentru funcţia de prim ministru.
USR a şi participat, alături de PSD şi AUR la debarcarea guvernului PNL-UDMR. Aşa a început criza guvernamentală.
Neluând lucrurile în serios, preşedintele Iohannis l-a desemnat pe preşedintele USR, Dacian Cioloş, cu formarea guvernului. Bineînţeles că Dacian Cioloş nu a reuşit să formeze o majoritate şi, învins, a depus mandatul.
După un calcul politic obscur, preşedintele Iohannis a desemnat al doilea prim ministru cu formarea guvernului. Nu a reuşit nici generalul Nicolae Ciucă să coaguleze o majoritate. Întâi USR nu a vrut să accepte reintrarea la guvernare, dar nici PNL nu-l primea, apoi USR a dorit să reintre, dar nu l-a vrut Florin Cîţu. Jocul de-a şoarecele şi pisica s-a terminat cu depunerea mandatului de către primul ministru desemnat.
De la jocul copilăresc al partidelor de dreapta, a intrat în horă şi PSD. După plecarea lui Ludovic Orban din PNL, însoţit de peste 15 parlamentari, s-a trezit şi grupul Minorităţilor că nu votează un guvern din care face parte USR.
Înţelegând, în sfârşit, şi preşedintele că dreapta nu mai poate asigura o majoritate parlamentară, a dat frâu liber la negocierile „cu toate forţele democratice din parlament”. Partidele democratice sunt PSD şi USR, PNL, UDMR şi grupul Minorităţilor, format din 18 deputaţi. După cum se vede în parlament există un singur partid nedemocratic. AUR, după criteriile valorilor democratice consacrate, este considerat un partid nefrecventabil.
Aşadar, în aceste zile se negociază la greu. Principalii actori sunt PSD şi PNL. Cele două partide au majoritate parlamentară singure. Pentru siguranţă şi echilibru, ambele partide vor ca UDMR să rămână la guvernare. Dar cu mai puţine ministere.
Partid mai mare, PSD vrea mai multe ministere decât a avut USR PLUS. Vrea chiar mai multe decât PNL, pe motiv că are mai mulţi parlamentari decât partidul lui Florin Cîţu.
În plus, aflat pe cai mari, PSD avansează şi ideea de a ocupa funcţia de prim ministru. Desigur, face spectacol pentru public, pentru electoratul său, în realitate fiind conştient că preşedintele Iohannis nu va desemna un prim ministru de la social democraţi.
PNL ezită să-l propună pentru funcţia de prim ministru pe Florin Cîţu, motivând că este nevoie de o persoană care poate coagula în jurul lui o majoritate.
Cam în acest punct se află negocierile. După ce liderii PNL, PSD şi UDMR se vor lămuri între ei, partidele vor merge la Cotroceni pentru consultări. Dacă negocierile s-au dovedit până acum extrem de dificile, este de aşteptat ca la Cotroceni să aibă loc consultări şi mai dificile. Cuţitul este în mâna preşedintelui, iar pâinea în mânile PSD şi PNL.
Un amănunt: PSD ameninţă că poate negocia şi cu USR pentru formarea unei majorităţi.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informația zilei Maramureș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu