vineri, 7 ianuarie 2022

Conflictul pandemic al drepturilor

 


Era de așteptat ca în cursul acestei pandemii să vedem cum în numele dreptului la viață urmau să fie sacrificate temporar alte drepturi fundamentale. În 2020, prin lockdown, au fost limitate și drepturi economice. Mai apoi, doar drepturile cetățenilor au fost diminuate. Protestele actuale în contra acestor restricții sunt justificate de organizatorii lor prin bâlbele autorităților medicale. Nu au fost capabile să prevadă că vor exista mutații ale virusului care vor reduce eficiența vaccinurilor, așa că au exagerat rolul vaccinării cu primele doze. Protestatarii suspectează că Big Pharma a manipulat conjuncturile acestei pandemii.

Mai adânc, găsim adepți ai unor ipoteze care susțin că în viitor controlul omenirii nu va mai putea fi unul ideologic, ci va fi biochimic și biotehnologic. Aceștia sunt considerați conspiraționiști de către tabăra care nu are nimic de reproșat strategiilor Big Pharma. Semantic, cuvântul este folosit incorect, căci conspiraționist e acela care conspiră, nu acela care deconspiră.

Aceștia de-conspiraționiști susțin că actuala pandemie a fost tratată ca o oportunitate pentru testarea omenirii în privința disponibilității sale față de un posibil totalitarism, care va lucra cu un alt înțeles al drepturilor. Dreptul celor puternici de a-i cenzura pe cei fără putere reală e necesar în stările de excepție. Dar dreptul puterilor de a permanentiza starea de excepție? Aceasta ar fi o capcană totalitară.

Anul 2022 pare a fi capătul de la care încolo pandemia trece în endemie. Imunitatea omenirii începe să facă față acestui virus în forme suportabile de îmbolnăvire. Singura necunoscută acum ține de rolul dozelor de vaccin în menținerea acestei rezistențe față de virus. Mulți specialiști sunt de părere că rezistența are a fi dată de anticorpii formați de trecerea prin boală, nu de cei rezultați prin vaccinare. Dacă această concluzie se va impune, la următorul caz de pandemie similară, opțiunea pentru imunizarea de turmă are a fi altfel considerată. Are a fi prioritizată înaintea încercării de a ține spitalele departe de suprasolicitare. Care încercare ce a făcut? A împins cu câteva luni spre 2022 capătul pandemiei. Puteau fi și mai multe luni dacă nu apărea o mutație mult mai puțin virulentă a virusului, dar mult mai transmisibilă.

Cea mai mare parte dintre noi a „învățat” cu prilejul acestei pandemii doar să-și consolideze învățămintele vechi: că există întotdeauna conspiratori, că tot răul vine din lăcomia celor bogați… Nu prea am avut chef să constatăm cât de superficial am asimilat libertățile pe care le-au cucerit cei dinaintea noastră. Nici cât de absurdă e situația în care arbitrăm noi, nespecialiștii, între opinii științifice diverse. Nu e departe ziua în care ne vom da cu părerea despre operațiile cele mai specializate ale chirurgilor. Că, cică, așa ar fi în democrație: fiecare cu părerea lui! Chestia asta, „fiecare cu părerea lui”, ține doar dacă e vorba de fotbal. Democrația nu e despre păreri.

Nebunia părerologiei medicale sub care ne-am aflat vine din dispariția respectului pentru discernământul celor în drept să aibă o părere în domeniul lor de calificare profesională. Dar, cum zicea cineva, „unde-s doi doctori, dai peste trei păreri”, așa că să ne băgăm și noi în vorbă, că altfel de ce-am mai murit la revoluție?!

 

Autor: Ioan Buduca

Sursa: cotidianul.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu