Sfântul Ioan: Tradiții și superstiții legate de sărbătoarea din 7 ianuarie. Aproape 2 milioane de români îşi serbează onomastica!

 

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorit în fiecare an de credincioși pe la 7 ianuarie, în a doua zi după sărbătoarea Botezului Domnului (Bobotează).

Este prilej pentru a transmite mesaje și urări de Sfântul Ioan, celor care îi poartă numele.

Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Sfântul Proroc şi Înaintemergător al Domnului Ioan Botezătorul proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia.

„Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-l ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu”, spune Sfântul Ioan Evanghelistul (Ioan 1, 32-34).

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, a cărui naştere fusese anunţată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică: (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. S-a retra în deşertul Betabara, dincolo de Iordan, unde a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia (Izbăvitorul). Pentru aceasta, este numit şi Înaintemergător.

El le spune preoţilor şi leviţilor trimişi de iudeii din Ierusalim să îl întrebe cine este, că nu este Hristos: „Dar în mijlocul vostru Se afla Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei” (Ioan 1, 26-27).

Îndemn la mărturisirea greșelilor

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia pocăinţa sinceră şi mărturisirea greşelilor: „Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei” (Matei 3;6).

Botezul Sfântului Ioan era un botez al pocăinţei, care simboliza curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu.

Sfântul Ioan Botezătorul a deschis şi a pregătit calea Mântuitorului, strigând în pustia Iudeii:

„Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3;2). „Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc”, spune Sfântul Ioan Botezătorul, „El are lopata în mână şi va curăţa aria Sa şi va aduna grâul în jitniţă, iar pleava o va arde cu foc nestins” (Matei, 3; 11, 12. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

Biserica Ortodoxă a fixat de-a lungul unui an mai multe sărbători pentru prăznuirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul: zămislirea (23 septembrie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august). Această zi însă, când este Sfântul Proroc Ioan este sărbătorit ca Botezător al Domnului, le reuneşte pe toate.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan

·        Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie. Se spune că acela care nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

·        Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

·        Tradiția ne spune că în dimineața de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

·        După Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Un obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

O altă tradiție pe care o întâlnim în Transilvania și Bucovina este „Udatul Ionilor”.

În Bucovina, la porțile tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

                                                                             C.L.L.