marți, 19 iulie 2022

Rolul şefilor de guvern în dezvoltarea unei ţări

 


În timp ce premierul Nicolae Ciucă era aşteptat să inaugureze centura de ocolire din jurul municipiului Satu Mare, o veste a şocat întreaga lume. Fostul prim ministru al Japoniei, Shinzo Abe (foto), care a făcut o vizită în România în anul 2018, a fost împuşcat.

Vizita respectivă s-a făcut remarcată prin faptul că nu a fost primit de omologul său român Mihai Tudose care tocmai atunci îşi depunea mandatul de prim ministru.

Admirată de români pentru dezvoltarea ei impetuoasă, Japonia rămâne înafara conflictului Rusia – Ucraina – NATO, concentrându-se pe problemele pe care le are cu China. Are relaţii economice cu România, însă nu de mare anvergură. Împuşcarea unui politician, fost prim ministru, în timpul unei campanii electorale, plasează şi aşezata Japonie pe harta violenţelor de stradă.

Autorităţile române au transmis condoleanţe, aşa cum cere codul diplomatic, însă problemele care interesează populaţia României sunt legate de situaţia din Uniunea Europeană, de războiul din Ucraina.

Cu tot interesul faţă de problemele de ordin economic, anunţul primului ministru Nicolae Ciucă, oricât de bine intenţionat ar fi că România a înregistrat o creştere economică cu 1% mai mare decât cea înregistrată în zona euro este uşor ridicolă.

Mai degrabă interesul cade pe votul negativ al Ungariei care a împiedicat introducerea impozitării minime a multinaţionalelor cu 15%. Au votat pentru impozitare toate ţările UE, în timp ce Ungaria s-a folosit de dreptul de veto blocând astfel rezoluţia Parlamentului European.

Înainte de Ungaria şi-a exercitat dreptul de veto Polonia. Şi-a schimbat opţiunea după ce i-au fost deblocate 35,4 miliarde de euro. Ungaria merge în aceeaşi direcţie, în cazul ei fiind vorba despre 7,2 miliarde de euro.

România este o ţară cuminte, care nu ridică probleme. De fapt, premierii români sunt prea cuminţi. Poate tocmai din acest motiv este mereu amânată decizia de a fi acceptată în Spaţiul Schengen.

Fiecare ţară îşi urmăreşte interesele cum crede de cuviinţă. România, până acum s-a remarcat prin negocierea „în genunchi”, mai ales cu instituţiile UE. Mai puţine ştim despre negocierile cu NATO, care cad în responsabilitatea preşedintelui.

Dispariţia unor politicieni de anvergură este de natură să inducă ideea că lumea se află în faţa unor schimbări fundamentale. De exemplu se crede că dacă ar dispărea Vladimir Putin ar înceta războiul din Ucraina. La fel, odată cu demisia premierului Boris Johnson se crede că se apropie şi sfârşitul BREXIT-ului.

Rolul personalităţilor în istorie este decisiv, dar schimbările care se produc se văd în timp, abia după dispariţia lor.

Traian Băsescu şi-a terminat mandatul în urmă cu opt ani, dar încă nu poate fi trasă o linie definitivă privind rolul său, nefast sau benefic, în dezvoltarea României. La fel în cazul actualului preşedinte Klaus Werner Iohannis.

În cazul premierilor lucrurile sunt mai simple. Urmările politicilor economico-sociale sunt perceptibile imediat. În timpul mandatului lui Emil Boc s-au redus salariile bugetarilor cu 25%. În consecinţă PDL a pierdut alegerile următoare. Mai mult, partidul a fost atât de afectat încât a fost nevoit să fuzioneze cu PNL pentru a-şi pierde numele şi a se salva de la dispariţie, aşa cum a fost cazul PNŢCD.

Acum PNL, ca principal partid de guvernare, în sensul că deţine funcţia de prim ministru, este într-o situaţie delicată. Premierul Ciucă nu-şi poate permite gesturi precum premierul Viktor Orban. Poate transmite condoleanţe pentru asasinarea unui fost premier, poate anunţa că ţara lui, are o creştere mai mare cu 1% decât ţările din zona euro. Marja de mişcare a premierilor este, în general, mai largă decât a preşedinţilor. Ei au responsabilitate directă, care se poate urmări în buzunarele cetăţenilor, în cămări şi frigiderele consumatorilor.

Din această cauză, rolul unui şef de guvern este mai important decât rolul unui şef de stat. Ar trebui, prin urmare, să ne gândim mai mult la cine va fi viitorul prim ministru al României decât cine va fi viitorul preşedinte.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu