Previziunile Occidentului că economia Rusiei se va prăbuşi după aplicarea sancţiunilor nu s-au adeverit. Se poate spune că s-au întors împotriva ţărilor care le-au luat.
Efectele s-au văzut. Au crescut preţurile în toate
ţările UE, începând cu preţul gazului, petrolului, energiei, materialelor de
construcţii.
Nu au scăpat de scumpiri nici produsele alimentare
sau unele bunuri de consum care la prima vedere nu au nimic în comun cu preţul
materiilor prime ruseşti.
De exemplu după aplicarea sancţiunilor împotriva
Rusiei s-a prăbuşit şi industria blănurilor din Grecia, dar au scăzut şi
vânzările de maşini în UE, ajungând la nivelul anului 1996.
După 145 de zile de la declanşarea războiului
împotriva Ucrainei se poate spune că Federaţia Rusă a provocat o criză
mondială. Ceea ce înseamnă că Rusia nu este Afganistan, Irak sau un biet stat
din Africa.
Ţările mici, ţările în curs de dezvoltare întâmpină
cele mai mari greutăţi. Se prăbuşesc monedele naţionale. Inflaţia loveşte şi
ţările dezvoltate. Dolarul a ajuns din spate euro, pentru prima dată fiind la
paritate. Asta înseamnă noi scumpiri pentru că 90% din tranzacţiile comerciale
se fac în dolari. Cu toate acestea, Statele Unite se confruntă cu o inflaţie
mare.
Ţările UE, de asemenea se confruntă cu inflaţia.
Până şi China îşi reduce perspectiva de creştere economică.
Mai drastic, mai realist, FMI reduce perspectiva de
creştere economică globală. Până la urmă lumea se întreabă dacă lupta pentru o
palmă de pământ din estul Ucrainei merită atâtea sacrificii.
Desigur, nu se poate pune la îndoială buna intenţie
a blocului NATO, a ţărilor UE, de a sări în ajutorul unui stat supus unei
agresiuni majore din partea Federaţiei Ruse.
Poate că după războiul civil din Spania, din anul 1936,
nicio ţară din lume nu s-a bucurat de atâta sprijin din partea comunităţii
mondiale ca Ucraina.
Din orice conflict, din orice confruntare armată,
unii au de câştigat, alţii au de pierdut. În acest caz, este inadmisibil ca
Statele Unite să aibă de pierdut mai mult decât Federaţia Rusă. Dacă la
începutul războiului rubla părea să se prăbuşească iremediabil iată că băncile
americane se află sub ameninţarea recesiunii.
Marea bancă JP Morgan, cu acţiuni de trilioane de
dolari în peste 60 de ţări, anunţă că va opri răscumpărarea de acţiuni. Să ne
amintim că în anul 2008 criza economică a pornit de la falimentul unei bănci
mari, Lehman Brothers.
Nu ştim cum va ieşi UE din această criză. Cu
siguranţă, unele ţări europene mai bine decât altele. Din punct de vedere
militar, nu şi economic, România va ieşi mai întărită.
NATO pune mai mare bază pe ţările din est, pe
flancul estic din vecinătatea Rusiei.
Preşedintele Iohannis, premierul Ciucă, întreg
guvernul, dar şi PNL şi PSD şi-au făcut din parteneriatul cu SUA, din
susţinerea de care se bucură România la nivelul NATO, un vârf de lance
politico-electorală.
Adesea auzim că niciodată în istorie România nu a
fost sub o umbrelă de apărare atât de sigură.
S-ar putea să fie aşa, dar cât de bine este apărată
România din punct de vedere economic? PNRR merge greu, alocarea sumelor este
greoaie, există multă birocraţie.
Desigur, există şi multă incompetenţă.
Ca în timpul pandemiei, fiecare ţară se va descurca
aşa cum poate, de una singură, dar vorbind mereu de solidaritate în faţa
agresorului care nu dă semne că ar ceda în faţa presiunii statelor democratice.
În ciuda faptului că se vorbeşte de o scădere a
potenţialului militar al Rusiei, de prăbuşirea ei economică, efectele
sancţiunilor sunt la fel de catastrofale şi pentru cei ce le-au impus.
Se poate de aici trage concluzia că nu ar fi trebuit
instituite sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse? Nici vorbă. Atunci s-a greşit
undeva? S-au făcut calcule greşite? Vom vedea pe măsură ce războiul se
înteţeşte, iar criza globală se adânceşte.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu