În regiunea Transcarpatia din Ucraina, situată lângă frontiera de nord-vest a României, în vecinătatea judeţelor Maramureş şi Satu Mare, locuiesc actualmente circa 50 000 de români, din care 96 la sută au declarat limba română ca limbă maternă la ultimul recensământ efectuat în statul vecin. Majoritatea acestora, respectiv 40 000, locuiesc compact în doua raioane situate în dreapta Tisei, care au făcut parte din Maramureşul istoric, respectiv în raionul Teceu (în localităţile: Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Podişor, Peştere, Bouțu Mic, Bouțu Mare, Carbuneşti şi Topcino) şi în raionul Rahău (în localităţile Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Plăiuț şi Dobric). În jur de 10 000 de români denumiţi volohi locuiesc în raioanele Velicoberzeniaschi (în localitatea Mircea), Ujgorod (în localităţile Kamianţa și Antaloviți), Perecin (în localităţile Simer, Turia Remeta, Turia Pasica, Poroscovo și Svaliavchi), Muncacevo (în localităţile Obava și Verhnia Vajnița) și Irsava (în localitatea Dolga).
Cea mai importantă doleanță a românilor din
Transcarpatia, respectiv a celor care locuiesc în raioanele Teceu şi Rahău,
care au făcut parte din Maramureşul istoric, este legată de acordarea cetăţeniei
române, având în vedere că, începând din luna octombrie 2012, Autoritatea
Naţională pentru Cetăţenie a început să respingă în masă cererile în acest sens
ale românilor din această zonă, cu motivarea că nu au dreptul la cetăţenia
română, conform Legii nr. 21/1991 ( legea cetăţeniei române).
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a invocat
faptul că a adresat o solicitare (înregistrată sub nr. 26973/ANC/ 07.08.2012)
Institutului de Istorie ”George Bariţiu” din Cluj Napoca pentru ”identificarea
teritoriilor care au aparţinut statului român în diferite perioade istorice”,
iar acest institut a răspuns, prin adresa nr. 691/01.10.2012, că teritoriul
actual al regiunii Transcarpatia, inclusiv zona istorică Maramureşul de Nord,
cu raioanele Teceu şi Rahău, nu a făcut parte din statul român.
Răspunsul este eronat pentru că, până în decembrie
1918, românii din raioanele Teceu, Rahău şi Hust din Transcarpatia au făcut
parte împreună cu românii din stânga Tisei din comitatul Maramureş, înglobat în
Imperiul austro-ungar, iar din 1 decembrie 1918 şi până la 25 iulie 1921 fostul
comitat Maramureş a intrat în componenţa statului naţional unitar român, la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia participând și votând pentru unire și
delegați ai românilor din dreapta Tisei. Mai exact, la acest eveniment epocal
au participat patru delegați credenționali români din Transcarpatia, care s-au
deplasat cu căruțe cu cai în capitala Marii Uniri.
După 25 iulie 1921 până la sfârşitul anului 1938
această zonă a intrat în componenţa Cehoslovaciei, din 1 ianuarie 1939 pânâ în
20 martie 1939 a intrat în componenţa Ucrainei Carpatice, iar din 20 martie
1939 până în 20 octombrie 1944 a intrat sub ocupaţia Ungariei hortiste, alături
de românii din stânga Tisei, fiind reconstituit vechiul comitat Maramureş. Din
20 octombrie 1944 până în 24 august 1991 românii maramureşeni din dreapta Tisei
alături de românii volohi din Transcarpatia au intrat în componenţa Uniunii
Sovietice, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, iar din 24 august
1991 până în prezent fac parte din statul independent Ucraina.
În urma unei solicitări a Uniunii Regionale a
Românilor din Transcarpatia ”Dacia” din 13.11.2014, această eroare a fost
îndreptată prin răspunsul transmis de Institutul de Istorie ”George Bariţiu”
din Cluj Napoca, cu nr. 807/21.11.2014, semnat de directorul Institutului,
prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, care atestă
că zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Rahău, Teceu şi Hust din
teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, a făcut parte din statul român.
Răspunsul are următorul conţinut : ,,Teritoriul actual al regiunii
Transcarpatia (zona istorică Maramureşul de Nord cu raioanele Rahău , Teceu şi
Hust ) a făcut parte din statul român.
Până la sfârşitul anului 1918 teritoriile în cauză
au făcut parte din Comitatul Maramureş, aflându-se sub jurisdicţia monarhiei
dualiste austro-ungare, iar din 1 Decembrie 1918 până în 25 iulie 1921 au făcut
parte din judeţul Maramureş, aflându-se în componenţa statului român.
Această situaţie rezultă din Decretul XVI publicat
în „Gazeta Oficială” a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi
Ţinuturilor Româneşti din Ungaria , nr. 54/13.09.1919, p.414, în care se
precizează că toate cele nouă circumscripţii electorale pentru alegerea
deputaţilor, ale judeţului Maramureş de atunci: Vişău, Dragomireşti, Rahău,
Sighet, Bârsana, Şugatag, Cîmpulung şi Teceu au făcut parte de facto şi de iure
din componenţa Statului Român din Tabloul rezultatelor alegerilor generale pentru
Adunarea Deputaţilor în Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş şi
din Tabloul alegerilor generale pentru Senat , publicate în ”Monitorul Oficial
al României” nr.171 din 18 noiembrie 1919, pp. 9640-9642, respectiv nr. 172 din
19 noiembrie 1919, pp. 9718-9719.”
Deși au trecut 8 ani de la primirea acestui răspuns,
Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu a flexibilizat, darmite să fi
accelerat, procedura de acordare a cetățeniei române pentru conaționalii noștri
din dreapta Tisei. Se pare că guvernele și alte autorități de la București n-au
vrut să supere regimurile opresive la adresa românilor de la KIEV nici măcar cu
o floare a recunoașterii și recunoștinței. Înschimb, Ungaria, o țară mai mică,
acordă în masă cetățenia ungară maghiarilor din Transcarpatia, care sunt
reuniți într-o comunitate de circa 200 000 de oameni.
Solicit, pe această cale, Președintelui,
Parlamentului și Guvernului României, precum și Autoritații Naționale pentru
Cetățenie, să rezolve de urgență problema acordării cetățeniei române
conaționalilor noștri din Maramureșul istoric înglobat fortuit, în urma unor
vicisitudini ale istoriei, în Ucraina”
Alături
de românii noștri din Ucraina!
Nihil
Sine Deo
Deputat
Daniel Ghiță

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu