de Gheorghe Pârja
Am intrat într-o vreme în care multe rânduieli
consacrate, folositoare omului, au început să-și piardă din vitalitate, prin
înlocuirea lor cu invenții moderne, și ele cu rost în viața noastră. Pe bună
dreptate, se caută a ne aminti că nu tot ce este mai vechi este și inutil. Așa
a apărut pe ecranul preocupărilor Ziua lecturii. Adică citirea cărților,
prețuirea bibliotecilor. Evident, este vorba de o convenție a memoriei,
deoarece lectura o facem și ziua și noaptea. Am intrat și eu în acest joc
primenitor și am fost la Ziua lecturii organizată de Asociația Națională a
Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din M.A.I., Filiala „Pintea
Viteazu” Maramureș. Într-un spațiu primitor, adecvat pentru asemenea întâlniri
culturale, s-au adunat o parte dintre cei care au aderat la această Asociație.
Sunt cadre militare care au lucrat sub cupola
acestui minister, cu atribuții diferite în viața activă. Dar acum a fost vorba
despre cărți, lectură și idei. Președintele Filialei, col. Ioan Ceterchi, îmi
spunea despre activitățile desfășurate aici. Săptămânale și diversificate ca
tematici. Spre convingere, îmi arată biblioteca din sala alăturată. Da, o
ambianță confortabilă. Rând pe rând, participanții aduc în discuții aspecte ale
culturii din acest timp. Col. Florin Gogotă ne-a reamintit rostul bibliotecii
în viața fiecăruia dintre noi, subliniind rolul Bibliotecii Județene „Petre
Dulfu” din Baia Mare, mai ales pentru tânăra generație de cititori. De asta mă
conving și eu de fiecare dată când intru în Cetatea Cărții băimărene, care are
deschidere spre țară și străinătate.
Apoi, col. Gheorghe Neag, aducându-i mulțumiri
pentru aprecierea ziarului nostru, așa m-am atașat de preocupările dumisale
pentru lectură. Am fost plăcut surprins când a desfășurat pe masă câteva numere
din faimoasa publicație de la Chișinău „Literatura și Arta”, condusă magistral
spre grafia latină și spre viața aprinsă în Țara românească de dincolo de Prut,
de poetul, academicianul Nicolae Dabija, cu un mare impact în destinul recent
al Basarabiei. Acum, la cârma revistei este fiica regretatului prieten, Doina
Dabija. Domnul Neag chiar ne-a semnalat câteva articole despre starea
Basarabiei actuale. Și așa ținem legătura cu spiritul românesc de dincolo de
Prut. Mulțumesc, domnule Neag!
Col. Gavril Babiciu, cunoscut pentru preocupările
sale pentru istoria locală, mai ales pentru viața și activitatea tribunului
Vasile Lucaciu, ne-a prezentat un număr vechi din revista „Transilvania”. A
făcut și câteva considerații despre laboratorul de creație, în care își prepară
cărțile. Evident, totul se bazează pe lectură. Un moment așteptat a fost
recitalul de poezie al col. Iacob Oniga, autor a mai multor volume de proză și
poezie. Substanța lirică a domnului Oniga vine din universul lumii rurale, cuvintele
având parte de luminarea firii autorului. Este vorba despre experiența
personală, ca om viețuind în istorie. De aici familiaritatea poetului cu
suferințele și bucuriile altora, cu ideile și viziunile lui despre lume și
viață.
Mi-au reținut atenția evocările col. Vasile Sturz,
despre modelul dascălului care făurește destine, despre lecțiile de română, în
care elevii învățau poezii din valoroasa poezie românească. De la Eminescu, la
Coșbuc. Căpitanul Mihai Marian a evocat personalitatea poetului Adrian
Păunescu. Fiind născut în aceeași zi cu Bardul de la Bârca (20 iulie) s-a
gândit la o manifestare evocatoare în acest an. Invitate de onoare au fost
scriitoarele Carmina Băințan și Maria Berciu. Mi-a reținut atenția povestirea
Carminei Băințan, în care parabola jocului de noroc este subtil rafinată în
înțelesurile acestei lumi.
Acești oameni, cu o practică riguroasă a vieții
profesionale, au avut în ei rezerva de sensibilitate neliniștită, care le-a
împlinit personalitatea. Cu mulți dintre ei, m-am cunoscut pe traseul vieții.
Recunosc, nu am știut că au această disponibilitate spre scris și spre discurs.
Aici l-am întâlnit și pe col. Ioan Teleptean, cu care împart și spații
maramureșene, prin filtrul istoriei. Luați cu graba lumii în care trăim, parcă
uităm să ne amintim că și spiritul are nevoie de noi. Așa că mulțumesc
coloneilor: Ioan Ceterchi, Gheorghe Neag, Gavril Babiciu și celor care au fost
de față, fiindcă m-au lămurit că în ordinea vieții, pe care au slujit-o, stă
foarte aproape și ordinea cuvintelor, cum ne-a spus Nichita Stănescu.
Da, o zi în care onoarea Cuvântului a fost cinstită
prin sentimente frumoase, care izvorăsc din lectură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu