Pe data de 15 august, credincioșii, ortodocși și catolici, prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai însemnate sărbători religioase din calendarul bisericesc și este zi liberă legal în România, iar pe data de 8 septembrie în Biserică se celebrează Nașterea Maicii Domnului.
Nu există
mărturii clare despre existența Ei, însă din secolul al V-lea Cultul Maicii
Domnului a început să se dezvolte, după ce Sinodul IV Ecumenic a hotărât că
Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu. Locul de origine al sărbătorii nu
se cunoaște cu exactitate, însă mormântul Maicii Domnului și biserica zidită pe
mormânt se păstrează și astăzi în Orașul Sfânt, Ierusalim, în apropiere de
Grădina Ghetsimani. În spatele mormântului Maicii Domnului din biserică poate
fi vizitată de pelerini și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului,
cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea cu trupul la
Cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor. După Învierea lui
Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii
Domnului încheie lucrarea mântuirii săvârşite de Mântuitorul Iisus Hristos.
Despre viața Fecioarei Maria, din scrierile
bisericești s-a transmis că Maica Domnului a trăit mai mulţi ani după înălţarea
la Cer a Fiului său. Cu trei zile înainte de moarte, ea a fost înştiinţată de
Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea aceasta la viaţa veşnică,
conform tradiţiei Bisericii. Deşi Apostolii erau răspândiţi în lume pentru a
propovădui Evanghelia la toate neamurile, aceștia au fost prezenţi la
eveniment, aduşi prin puterea lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară înştiinţându-i
asupra a ceea ce avea să se petreacă. Apostolii au fost aduşi în chip minunat
pe nori, la Ierusalim, pentru a fi alături de Maica Domnului şi a-i aşeza
trupul în mormânt. După ce şi-a luat
rămas bun de la toţi cei de faţă, notează Sfântul Ioan Damaschin, a urmat
momentul în care Domnul Însuşi s-a coborât spre a primi în mâinile Sale
sufletul ei, moment ce cunoaşte o bogată reprezentare iconografică în Biserica
Ortodoxă. Atunci, ea a rostit: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”.
Acestea zicând, şi-a dat duhul, ca şi când ar fi căzut în somn. Era o adormire,
nu o moarte, adică fără durerile morţii, de unde şi denumirea sărbătorii.
După Adormirea Maicii Domnului, tradiția spune că
mai mulți oameni prezenți la eveniment s-au îndreptat spre Ghetsimani, acolo
unde i se pregătise mormântul. Potrivit tradiției, există două versiuni asupra
întâmplărilor după Adormirea Maicii Domnului. Prima versiune este cunoscută
publicului drept, trupul Fecioarei Maria a stat trei zile în mormânt, după care
a fost ridicat în chip tainic spre locurile cerești. A doua versiune cunoscută
este că trupul Fecioarei Maria a fost răpit la cer din mâinile Sfinților
Apostoli Petru și Pavel, în momentul în care se pregăteau să îl pună în
mormânt, în acel moment, în mâinile lor rămânând doar pânza în care Maica
Domnului era înfășurată.
Potrivit superstițiilor, în ziua Adormirii Maicii
Domnului nu este recomandat să îți tunzi părul și se interzice scăldatul în ape
curgătoare. În caz contrar, rugăciunile către Maica Domnului nu vor fi auzite.
Din data de
15 august se deschide și sezonul petrecerilor, nunți și botezuri, târguri de
animale sau alte evenimente de toamnă. Bătrânii satelor transilvănene cred şi
în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii
toamna va fi lungă şi călduroasă. Perioada dintre Sfânta Marie Mare, 15 august,
şi Sfânta Marie Mică, 8 septembrie, mai este cunoscută în popor şi sub
denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, potrivit tradiţiei, este
considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă.
Editor
: C.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu