La al șaselea SEMNAL…

 

                                                           de Gheorghe Pârja

Nu sunt la un post de radio să anunț ora exactă, ci sunt într-un loc binecuvântat de spirit cultural major, adică la Săliștea de Sus. De unde izvorăște istoria Ținutului, buna alcătuire a vieții și virtuți spirituale deosebite. Atâtea câte mai răzbat în lumea asta cu multe întrebări. Săliștea de Sus este un etalon liric pentru noi, deoarece aici s-a ivit pe lume întâiul poet modern al Maramureșului, cum îl definea criticul literar Laurențiu Ulici, pe neliniștitul întru creație, poetul Ion Iuga. Dar aici s-au născut și alți intelectuali care au ilustrat prin devenirea lor știința și cultura românească. Emulația spirituală este în plină desfășurare în această nobilă așezare de pe Valea Izei.

Dacă amintesc doar academicul Simpozion de Cultură și Civilizație Românească, care adună aici nume de prestigiu din țară și străinătate și mi-am acoperit afirmația. Dar energia culturală pleacă din vatra așezării, unde trăiesc și construiesc edificii durabile intelectuali devotați, cu vocația duratei. Toate evenimentele petrecute aici sunt tezaurizate în cărți și reviste. Sufletul priceput și consecvent al acestor averi este profesorul și poetul Simion Iuga – SAM, cu un grup de colaboratori. Recent a apărut revista SEMNAL, serie nouă, sub egida Centrului de cercetări, cultură și civilizație românească, având aproape Primăria orașului Săliștea de Sus (primar Ștefan Iuga) și Asociația „Semnal” din această localitate.

Revista are istorie și a făcut istorie în școlile maramureșene și din țară. Îmi aduc aminte de o zi însemnată, 25 martie 1980, când marele poet Nichita Stănescu a fost oaspete al școlii săliștene. Atunci, într-o sală de clasă cu elevi și profesori, poetul a rostit, în stilul lui, o neuitată lecție pe care eu am consemnat-o. A spus, printre altele: „Cheltuirea Limbii Române în valori noi trebuie să o facem. Și o facem acum în secolul târziu, când scriem poezii pe portativul sufletului acestui neam. Ave!” În drum spre vatra voievodală, i-am spus poetului că suntem așteptați de elevi și profesori care scriu poezii și editează o revistă școlară ce se numește SEMNAL. Titlul i-a plăcut lui Nichita.

…Da, la al șaselea SEMNAL se dă ora exactă a culturii la Săliștea de Sus și prin această longevivă publicație. Redactor-șef, prof. Simion Iuga, secretar de redacție, prof. Simion Bogîldea. Să desfășor sumarul. Poetul Gavril Ciuban ne atrage atenția asupra operei și biografiei elevatului scriitor născut aici, pe numele lui Ion Iuga. „Că încrezător și stăpân pe steaua destinului său, har divin, poetul suie treaptă cu treaptă spre izvorul de cristal, tămăduitor”, scrie Gavril. Ion Iuga este poetul care nu a trântit ușile poeziei! Poetul și doctorul în filologie și înțelepciune culturală, Ion Petrovai ne aduce aminte că nu avem dreptul să uităm valorile Maramureșului Istoric. Pe bună dreptate semnalează absența unor valori românești, inclusiv maramureșene, din unele istorii literare. Este amintit și sălișteanul național și indic, Ion Iuga.

Despre rolul Liceului Pedagogic Taras Sevcenko din Sighetul Marmației în renașterea școlii ucrainene din județul Maramureș scriu dr. Vasile Cureleac și prof. Mirela Cureleac. Spun autorii: „Pilonul principal al renașterii naționale și culturale a ucrainenilor din Maramureș este nivelul conștiinței naționale. Acolo unde lipsește limba, muzica, cultura și școala ucraineană, nu poate exista conștiință națională.” Adevăr spuneți! Doamna Maria Bilțiu ne amintește influența literaturii populare asupra operei lui Petre Dulfu. Neobositul cercetător al folclorului și etnografiei din Nord, Pamfil Bilțiu, a descoperit corespondența cărturarului Pompei Hossu-Longin, cu personalități ale științei și culturii românești, inclusiv cu Nicolae Iorga. Dr. Maria-Daciana Vlad face o analiză succintă a celor mai cunoscute cruci din Cimitirul Vesel din Să­pân­ța. Dr. Măriuca Nemeș-Verdeș este preocupată și de podoabele purtate de femei, cum este zgarda de corali sau zgarda scumpă. Urmele prin timp ale așezării Copalnic Mănăș­tur sunt descoperite și descrise de prof. Ioan Bota.

Tit Bud, vrednicul vicar al Maramureșului, este evocat de Horia Picu. Redactorul-șef al revistei, profesorul și poetul Simion Iuga, își amintește de un prieten special, asistentul medical, Vasile Chiș, care a ținut la nevoie și locul medicului. Regretatul profesor Ioan Țiplea ne spune povești fermecătoare cu și despre filosofi. Colega Camelia Tocaci prezintă cartea universitarului Nicolae Iuga, Maramureșul ca fenomen originar și cultura actuală. Gheorghe Pârja trimite o scrisoare către tânăra poetă Ioana Chiș, cu rădăcini săliștene. Nicolae Iuga descoperă universul ima­gistic al poetului Simion Iuga.

În încheiere, revista ne invită la sărbătoarea tradițională Ruptul sterpelor, prin cuvintele lui Simion Iuga și imaginile lui Ioan Iuga Jon. Profesoara Loredana Maria Roman scrie despre poet și poezie. Da, mai aflăm și despre bucuria copiilor din Săliștea de Sus. Această revistă completează armonios aura academică a așezării. Și eu am scris despre măreția întâlnirilor din această vatră voievodală, despre aura academică a așezării, despre prețioasa reeditare a monografiei Orașului, scrisă cu mult har și minuție documentară de profesorul Dumitru Chiș.

La al șaselea SEMNAL este ora culturii la Săliștea de Sus.