Într-o lume nebuna, manipulata si confuza ca si cea de azi, o preocupare strigenta este aceea de a imbina util modernismul cu vechiul. Unde structura, esenta, coloana vertebrala a oamenilor, care astazi din pacate este de plastic, sa devina…sa redevina dreapta. Adica sa ne intoarcem la Ortodoxie, care de aceea se si numeste Dreapta Credinta!
Dar pentru aceasta, Credinta trebuie pusa in
practica. Adica sa nu ne rugam, ca de exemplu – sa mergem sa castigam la LOTO.
Trebuie sa ne rugam – ridica-ma ! imputerniceste-ma ! invata-ma ! lumineaza-ma
! Pentru ca in viata doar drumul bun conteaza. De aceea cine va vorbi azi in
lume despre pace in plin razboi, acela placut la Dumnezeu va fi ! Acela va
putrea fi un lider mondial. Si asta poate sa faca si Romania ! Sa vorbeasca
despre pace si sa lupte pentru pace ! Razboiul se naste in mintea omului si
acolo trebuie sa ramana. El nu trebuie sa iasa afara. El totusi iese afara
pentru ca mintea…mintea diabolica a pus stapanire pe suflet!
Sa nu ne lasam intimidati si biruiti de rau, ci sa
biruim raul cu binele. Cu binele din noi. Si pentru a ma face mai bine inteles,
voi aminti in randurile care urmeaza o istorioara, dintr-o pilda Crestina. Se
spune ca era odata un rege care nu a putut avea copii. Si toti cei inalti
demnitari de prin jurul lui, credeau ca unul dintre ei va mosteni tronul regal,
dupa moartea regelui. Dar regele a spus asa – vreau sa organizez un concurs de
rege si vreau sa vina tinerii din toata tara. Eu am sa-i testez personal, inca
nu stiu cum, ma voi gandi, dar deocamdata ii astept sa vina. Si intamplarea
face ca intotdeauna cand se trecea pe la poarta cetatii, pentru a intra in
Palatul Regal, undeva la intrare sub un copac batran, sa stea mai tot timpul un
cersetor. Unii il scuipau, altii il ignorau sau radeau de el, unii ii aruncau o
bucata de paine si mai rar cate un banut. In acelasi timp, o femeie saraca i-a
spus fiului ei – eu ti-am dat cei 7 ani de acasa. Sa fii politicos cu oricine,
pentru ca daca va vrea Dumnezeu sa ajungi mare vei ajunge. Daca nu, asta
este…Uite asta este bruma de avere pe care ti-am strans-o pentru nunta. De
banii astia cumpara-ti haine frumoase, minte ai, cap ai – du-te si concureaza
si tu sa devii rege. Zis si facut. Ajunge baiatul la intrarea in cetate, sub
copacul respectiv, iar cersetorul acela ii spune – nu ai o bucata de paine ? –
Ba am, răspunse baiatul si ii dadu un pachetel din traista. Dar un banut ai ?
Am, nu stiu cum o sa mai ajung acasa fara bani de intoarcere, dar o sa vad eu
cum ma descurc…o sa lucrez vreo 2 zile pe undeva si o sa pot face bani sa ma
intorc acasa. Dar o haina ai ? Am, uite ti-o dau pe asta de pe mine, dar nu
stiu daca va fi bine sa intru la rege oricum imbracat, ca sa nu se supere. Ei
daca te iubeste regele, o sa te primeasca si fara haina – spuse cersetorul. Si
i-a dat haina cersetorului, ramanand doar cu camasa pe el. A intrat apoi in
palat, a innoptat acolo si dimineata a mers la rege. Regele in ziua aceea era
foarte voios. Au intrat la rege concurentii…primul respins, al doilea la fel,
al treilea la fel. Baiatul nostru s-a lasat ultimul pe ziua respectiva. Si cand
a intrat la rege, acesta s-a ridicat in picioare si a spus – dar tu cine mai
esti ? Sunt si eu un biet candidat la functia de rege, spuse baiatul. Dar nu cred
ca mi se potriveste. Am venit pentru ca m-a rugat mama mea sa vin, dar
Majestate daca ma ierti, eu ma retrag ! Nu…nu trebuie sa te retragi. Vino mai
aproape de mine. Si atunci baiatul vede pe sub mantia imparatească, haina lui
care o dădu-se cu o zi nainte cersetorului de la poarta cetatii. Si atunci
regele il imbratișa si ii spuse – tu esti cel ce trebuie sa fie rege ! Eu stau
de cateva luni ca cersetor sub copacul acela, dar nici unul dintre pretendentii
la tron, nu au aratat un strop de mila ! De compasiune sau de empatie ! Un
rege, un imparat, un conducator care nu-si iubeste poporul, acela nu are ce
cauta pe tronul sau pe scaunul de conducere ! Asta este morala pe care trebuie
sa o inteleaga, cei pe mainile carora incape soarta si destinul unui popor…a
unei tari!
La noi la români se spune ca pomul dupa roade se
cunoaste si omul dupa fapte ! Daca vedem ca un om nu are nici o fapta…fapta
buna si crestinească, pentru ce mai punem stampila pe el ?!? Si aici voi
aminti, ca de la moartea lui Iisus, noi am avut doua intamplari interesante in
istorie. Prima – cand Iisus sta in fata lui Pilat si acesta ii spune ca are
putere de viata si de moarte asupra Sa. Iar Iisus ii raspunde – stiu ca ai
aceasta putere, pentru ca ti s-a dat tie de la Dumnezeu ! A doua – intrebarea
adresata de Pilat lui Iisus – poti sa-mi spui ce este Adevarul ? Raspunsul este
fenomenal si trebuie sa-l cunoasca orice om care greseste. Tu nu ai cum sa sti
ce este Adevarul, pentru ca nu esti in Adevar !!! De acea noi repetam mereu
aceleasi greseli cand votam sau alegem – pentru ca noi nu suntem in Adevar, nu
ne intereseaza Adevarul si nici nu cultivam Adevarul ! Iar cei de la conducere
nu au nici un drept sa puna taxa pe Dumnezeu – pentru ca apa ne-a fost data de
Dumnezeu, pamantul tot de la Dumnezeu il avem, aerul la fel…La ce se intampla
azi in jurul nostru, noi avem de salvat umanitatea si libertatea omului !
Specia umana se autodistruge, pentru ca sunt unii in spate care isi doresc
puterea si controlul absolut!
Concluzia este ca trebuie sa gandim si sa actionam
in unitate, pozitiv, bine, mare, istoric asa cum au gandit înaintasii nostri.
Si inainte de a alege sau a lua o decizie…de a pune ștampila si a da un vot, sa
mergem la Sfânta Liturghie pentru a primi Harul Sfânt si de a fi in Adevar!
Caci Adevarat este – Liturghia salvează România!
Cristian
Ardeleanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu