România – altă casă pentru Iohannis. Un subiect minor poate fi mai ceva decît o lupă pentru cercetare a stării de lucruri inclusiv dintr-o mare decădere. ”Palatul Împăratului” (cum a fost botezat pentru că este destinat lui Klaus Iohannis) funcționează aproape ca un microsocop care mărește imaginea lucrurilor.
Le face mult mai vizibile. Spune totul despre guvern
și despre lumea politică. Este grăitor pentru felul în care funcționează
contractele cu statul. Este și mai grăitor pentru felul în care dau seamă
insituțiile față de contribuabili. Cei care beneficiază se umflă în pene. Cei
care încasează se bucură. Cei care decid se fac că nu le pasă. Toate acestea se
practică prin aranjamente. Ele se acoperă cu acte aparent și formal în regulă.
Prețul afacerii spune și el enorm. Este mult mai
mare decît valoarea clădirii. Spune ceva doar despre felul în care sunt
cheltuiți banii de la buget.
Cu 3,3 milioane euro (cît s-a cheltuit deja) orice
constructor face o vilă nouă. Chiar două. În provincie, trei. Cu șapte
milioane, un particular poate construi două-trei blocuri. Statul român abia
modernizează o casă. De aici vine și întrebarea obligatorie. Nu cumva, pe lîngă
atribuire,„Palatul Împăratului” mai ascunde și o atribuire discutabilă și o
afacere oneroasă?
Clădirea din Bulevardul Aviatorilor are 1.100 metri
pătrați. I-o fi zicînd „palat”, dar nu este nici Muzeul Peleș, nici Palatul
Versailles. Drept pentru care, o alocare de buget de 6.300 -7.000 de euro pe
metru pătrat pare cel puțin exagerată.
Să fie prețul motivul pentru care toată operațiunea
a fost secretizată? Sau faptul că muncitorii de aici puteau fi aduși de la
lucrările de la baza româno-americană de la Mihail Kogălnicieanu? Sau
viceversa. De la băile lui Iohannis puteau trece la pista avioanelor și
clădirea pentru radare?
Beneficiarul contractului de restaurare și
modernizare a vilei din Bulevardul Aviatorilor este firma Bog’Art, iar cel care
controlează compania este arhitectul Raul Doicescu, un apropiat al mai tuturor
guvernelor postdecembriste și un obișnuit al grupului de români de pe Coasta de
Azur, un bun tovarăș de învîrteli cu Adriean Videanu.
Cei doi au și preluat în concesiune un teren de la
parohia din Ghermănești, teren aflat pe malul lacului Snagov unde Adriean
Videanu și Raul Doicescu au construit împreună „două palate”.
Iată o prezentare succintă a performanțelor
constructorului Bog’Art:
„Anul 2022 s-a incheiat pentru compania de
constructii Bog’Art cu o cifra de afaceri de aproximativ 110 milioane de euro,
iar pentru anul 2023 estimarile indica o crestere de aproximativ 30% a
productiei, avand in vedere contractele in derulare si proiectele realizate. In
prezent, Bog’Art are in derulare 35 de proiecte localizate in mai multe zone
ale tarii, cu o suprafata desfasurata de aproximativ 200.000 mp, portofoliul total
de contracte ajungand la 400 de milioane de euro.” (Elena Icleanu, Agenda
construcțiilor, 2023)
Ce mai declară managerul Companiei Bog’Art, dl Sorin
Greu, în același articol de prezentare:
„- Proiectul „Realizare infrastructura Bazei 57
Aeriana Mihail Kogalniceanu”, la care participăm în asociere cu Aduro si
Strabag, este cel mai important proiect de investitii al anului pentru Bog’Art
și are în vedere modernizarea și imbunatatirea capacității de intervenție a
fortelor aeriene din România.
Tot in domeniul aeroportuar, dupa realizarea mult
așteptatului Aeroport de la Brașov-Ghimbav, inaugurat în data de 15 iunie, în
acest moment contribuim la dezvoltarea și extinderea a încă 4 aeroporturi din
țară. Amintim aici aeroporturile din Cluj și Sibiu, ce reprezintă doua proiecte
de mare interes pentru noi, din punct de vedere atât al importanței și
impactului acestora atât la nivel național, cât și ingineresc. Tot aici putem
menționa Aeroportul din Satu Mare, ce ne oferă ocazia de a realiza atât
extinderea și modernizarea terminalului existent, cât și reabilitarea pistei de
decolare și aterizare a avioanelor”.(Sorin Greu Revista construcțiilor, 2023)
În același interviu, managerul companiei care
restaurează și modernizează casa pentru viitorul „fost șef de stat” Klaus
Iohannis din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 mai face trimitere la lucrări și
proiecte, cum ar fi:
„Pasajul Berceni, inaugurat în data de 25 iunie,
unde Bog’Art a avut calitatea de subantreprenor declarat, precum și proiectul
Pasajul Denivelat Suprateran Podul Grant, în care tocmai am pornit la drum în
calitate de antreprenor general, contracte încheiate și lucrări în derulare
pentru Spitalul Sinaia, Blocul chirurgical politraumă din cadrul Spitalului
Militar din Sibiu, Secția de Ortopedie, precum și pentru prima Banca de
Țesuturi din România, din cadrul Spitalului Clinic Colentina, contracte cadru
cu Primaria Sectorului 4, proiecte ce vizează unități de învățământ, amenajari
urbane si reabilitări termice”.
La aceste lucrări cu instituții publice, el adaugă
și lucrările în sectorul privat cum ar fi „cladirea U-Center 2 pe care o vom
finaliza la finalul lunii august. Proiectul, cu o suprafață masivă de 53.300
mp, reprezintă etapa a doua a ansamblului U-Center, dezvoltat de Forte Partners
în zona Parcului Tineretului, din București”.
De reținut că „Palatul Împăratului” împreună cu
extinderea Bazei 57 de la Mihail Kogălniceanu sunt lucrări care pînă mai
ieri-alaltăieri au figurat „la secret”.
Felul în care Nicolae Ciucă a moșmondit răspunsurile
la întrebările privitoare la casa destinată președintelui Klaus Iohannis ne
arată și legătura indestructibilă dintre cei doi. Plus faptul că, Nicolae
Ciucă, atunci cînd are un interes sau o obligație, este un alt candidat. Spune
puține și ascunde multe.
Și, pentru că alegerile sunt un bun prilej pentru
dezvăluiri și desecretizări a altor afaceri și încrengături, nu ne rămîne decît
să cerem și datele contractelor de la lucrările efectuate pentru casa din
strada Inginer Nicolae Cucu Starostescu, devenită locuința de protocol a lui
Marcel Ciolacu.
A fost pregătit cu bani de la buget și acest
cuibușor de nebunii?
Autor:
Cornel Nistorescu
Sursa:
https://www.cotidianul.ro/romania-alta-casa-pentru-iohannis/


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu