ÎN CĂRȚILE PICTURII
4-22 iunie 2025
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 4-22 iunie 2025, expoziția În cărțile picturii, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Curator: dr. Dan Breaz.
În cărțile picturii este un eveniment expozițional de excepție, deoarece, pe de o parte, pune în valoare lucrări ale unor artiști recunoscuți ai artei moderne românești, cum sunt Tasso Marchini, Aurel Ciupe, Dumitru Ghiață sau Fülӧp Antal Andor, iar, pe de altă parte, pentru că face accesibilă publicului larg ceea ce în muzeologia actuală e considerată a fi „partea invizibilă” şi totodată indispensabilă în crearea unui muzeu „viu”. Prin urmare, caracterul inedit şi în același timp coerent al acestui eveniment decurge şi din faptul că expoziția face parte dintr-un proiect mai amplu, de valorificare a patrimoniului Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
***
Muzeul de Artă
Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub
autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 4-22 iunie 2025,
expoziția În cărțile picturii, cu
lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Curator: dr. Dan Breaz.
În
cărțile picturii este
un eveniment expozițional de excepție, deoarece, pe de o parte, pune în valoare
lucrări ale unor artiști recunoscuți ai artei moderne românești, cum sunt Tasso
Marchini, Aurel Ciupe, Dumitru Ghiață sau Fülӧp Antal Andor, iar, pe de altă
parte, pentru că face accesibilă publicului larg ceea ce în muzeologia actuală
e considerată a fi „partea invizibilă” şi totodată indispensabilă în crearea
unui muzeu „viu”. Prin urmare,
caracterul inedit şi în același timp coerent al acestui eveniment decurge şi
din faptul că expoziția face parte dintr-un proiect mai amplu, de valorificare
a patrimoniului Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
În cadrul expoziției
vor figura următorii artiști: Gheorghi Apostu, Nicolae Brana, Pericle Capidan,
Marius Cilievici, Lucia Cosmescu, Aurel Ciupe, Petru Feier, Fülöp Antal Andor,
Dumitru Ghiață, Dimitrie Grigoraș, Gheorghe Ilea, Sorin Ionescu, Constantin
Lecca, Letiția Lucasievici, Tasso Marchini, Paul Miracovici, Alin Munteanu, Ion
Musceleanu, Anna Nagy, Carol Nebert, Viorel Nimigeanu, Szolnay
Sándor, Veress Zoltán.
Conceptul curatorial al „în cărțile picturii” atrage atenţia asupra polisemantismului imaginii cărților în viziunea unor artiști emblematici selectați din
patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca,
sugerând dinamica artistică a oglindirilor sale posibile. Din acest punct
de vedere, fiecare dintre imaginile cu cărți care vor fi expuse semnifică atât dimensiunea
gnoseologică a actului pictural, care asigură o cunoaștere artistică în sine,
cât și dimensiunea gnoseologică a reproducerilor artistice din cărți, care
asigură perpetuarea „aurei” obiectului de artă prin punerea sa la dispoziția
aceluiași act de cunoaștere din partea specialiștilor și a publicului. Îmbinarea,
în cadrul expoziției a celor două fațete ale cunoașterii artei prin intermediul
actului estetic oglindeşte întreaga diversitate stilistică unificată tematic în
cadrul expoziţiei. În același timp, numitorul comun al lucrărilor expuse este
calitatea imaginii de intermediar în actul receptării unei opere de artă.
În acest
sens, autori precum
Walter Benjamin au argumentat că așa-numita „aură” a lucrărilor de artă, cu
alte cuvinte expresia spirituală a autenticității lor, este amplificată prin
tehnicile de reproducere moderne, implicate în realizarea cărților. Charles W.
Haxthausen a considerat că procesul reproducerii operei de artă a însemnat
pentru autori ca Walter Benjamin atât o reînnoire a acesteia, cât şi
posibilitatea de a o face din nou utilă în prezent, deoarece, prin reproducerea
tipografică a unei lucrări de nenumărate ori, o calitate unică s-ar înlocui cu
o calitate multiplă şi pentru că, simultan cu transferarea reproducerii la
receptorul său, are loc şi o reactualizare, şi o revalorizare a acesteia.
Originile acestei proprietăți de potențare a efectelor unei creații are
rădăcini mai vechi. Horst Bredekamp a făcut apel la cercetările istoricilor de
artă care au demonstrat că, în timpul Evului Mediu, imaginile de cult erau
reproduse în vederea extinderii puterilor lor taumaturgice. Se considera astfel
că, prin reproducerea formei unei imagini de cult sau a unui relicvariu,
puterea sa de mântuire sau de vindecare, adică aura sa, era transferată
reproducerii. Prin urmare, funcţia reproducerii nu era aceea de a diminua, ci,
dimpotrivă, era aceea de a intensifica funcţiile atribuite aurei. În același
fel, reproducerea imaginii cărții în diferitele sale ipostaze iconografice,
cunoaște, în expoziția În cărțile
picturii o potențare a semnificațiilor sale simbolice, dar și o
intensificare a funcțiilor aurei lor. Această accentuare a impactului spiritual
atribuit iconografiei cărții i-a făcut pe unii filosofi să considere această
iconografie ca pe una dintre formele de „iluminare” culturală.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 22 iunie 2025, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.
ORGANIZATORII


.jpg)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu