de Gheorghe Pârja
Am trăit s-o auzim și pe asta! Ministrul de externe
al Ucrainei, Andrii Sybiha, a anunțat că statul intenționează să introducă în
mod activ, în uzul oficial, denumirile ucrainene pentru toponimele străine.
Ministrul a subliniat că numele orașelor ar trebui să respecte transliterarea
ucraineană. Numele orașului Cernăuți să fie Chernivtsi. Ucraina vrea ca și
România să nu mai scrie Cernăuți, ci să respecte denumirea ucraineană. Curat
gest de vecinătate și sprijin românesc în vreme de război. Ministrul cu pricina
a menționat că Ucraina a făcut progrese semnificative în promovarea ortografiei
corecte a toponimelor. A mai spus că următorul pas major este revenirea la
utilizarea numelui tradițional ucrainean pentru orașele străine.
De pildă, orașul Brest să se numească Berestia.
Debrețin să fie ortografiat Dobrochyn. Înțeleg că asta ar trebui să fie pe
hărțile lor, nu și ale altora. Sybiha a menționat că acest drept este consacrat
în legea privind funcționarea limbii ucrainene, ca limbă de stat. „Așa este
cazul corectării utilizării incorecte a numelui orașelor noastre de către
străini, în cazul trecerii la nume ucrainene pentru numele străine. Este vorba
în primul rând despre respect. Mai precis despre respectul nostru ca stat”, a
spus ministrul. În cazul României, în documentele bilaterale, în română, nu ar
putea să apară scrise în română localitățile Cernăuți, Cetatea Albă, Adâncata,
ci ar trebui găsite noi variante, care să fie pe placul autorităților ucrainene.
Se vede că folosirea denumirilor ucrainene pentru
orașe în toate limbile străine devine politică de stat. Cernăuți este numele
românesc al orașului de la înființare, prin hrisovul domnitorului moldovean
Alexandru cel Bun (1408). Regiunea Cernăuți este principalul centru al
românilor, dintre cele trei teritorii românești din Ucraina, care se
învecinează cu România. Unde cu toate restricțiile pulsează o viață culturală
care menține identitatea istorică. Am fost și am aflat la fața locului această
energie venită din interior. Acolo sunt Codrii Cosminului, unde Ștefan cel Mare
a câștigat bătălia cu regele polon Ioan Albert, sunt multe sate românești, care
se luptă cu legi ce diminuează serios învățământul în limba română.
Am fost și am văzut. Am scris o carte despre românii
din Bucovina de Nord și despre românii din dreapta Tisei. Din Maramureșul
mușcat. Mi-am făcut mulți prieteni de Cuvânt în regiune. Poetul și profesorul
Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale Române „Mihai Eminescu” din
Cernăuți, s-a opus legii din 2017, care a schimbat peste 100 de școli cu
predare în limba română în școli cu predare în limba ucraineană. La ultima mea
întâlnire cu Vasile Bâcu, de data asta în Maramureș, îmi spunea că școlile
continuă să funcționeze în limba română deoarece legea a fost suspendată. Nu se
știe până când. Nici preoții români nu au liniște. Ei au cerut afilierea la
Biserica Ortodoxă Română. Cei care au făcut această doleanță au fost amenințați
cu înrolarea pentru front dacă mai insistă.
În 17 iunie, în Catedrala mitropolitană din
Cernăuți, unde au loc și slujbe în limba română și limba rusă, s-a petrecut un
eveniment cutremurător. Câteva zeci de tineri, unii cu cagule, au intrat în
lăcașul de cult, unde se oficia slujba în limba română, și i-au agresat pe unii
preoți și enoriași. Istoricul Armand Goșu crede că tulburările din catedrală
poartă amprenta Moscovei, Nu s-a luat nicio măsură, iar românii au rămas cu
agresiunile.
Am aflat că Putin vrea să-i distrugă psihic pe
ucraineni. Noua strategie de război este privarea de somn. Dar în laboratoarele
războiului de apărare, lideri ucraineni țes măsuri care întrec măsura
diplomației. Ele vizează minoritatea românească și locurile care amintesc de
istoria noastră. Între timp, în fiecare sat românesc, în cimitire, sunt
morminte ale soldaților români, cetățeni ucraineni, morți pentru apărarea
Ucrainei. Eu nu uit că Cernăuți a fost, și mai este în istoria literaturii
române, un important centru cultural pentru intelectualii români. Aici s-au
format personalități care au cinstit literatura, politica și cultura română.
Mihai Eminescu a stat sub veghea intelectuală a lui Aron Pumnul. Marele
profesor de Eminescu își doarme somnul etern în cimitirul Horecea, din orașul
de pe Prut.
Am fost în câteva rânduri să-i aprind o lumânare.
Sunt legați de Cernăuți, prin naștere sau devenire, istoricul Ion Nistor,
compozitorul Ciprian Porumbescu, criticul literar Sextil Pușcariu, prozatorul
Gala Galaction. De aici a izvorât și poetul european Paul Celan. Mai în zilele
noastre, aici au scris și au fost profesori la celebra Universitate acad.
Alexandrina Cernov, Grigore Bostan, acad. Vasile Tărâțeanu. Ori scriitori
precum Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Hostiuc sau
Nicolae Șapcă. Și sunt mai mulți cei care țin spiritul românesc în stare de
veghe. Toți au scris și scriu numele orașului cum se cuvine. Adică CERNĂUȚI.
Am argumente, unele enumerate în acest text.
Directiva ministrului mi se pare o exagerare. Nu polemizez cu el pe vreme de
război. Dar nu uit că orașul conține multă istorie, care ne privește.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu