Criza începutului de an școlar

În speranța unui an școlar mai bun, în prima zi de școală, elevii, personalul didactic și părinții au avut nevoie de încredere, relaxare și optimism. Nici vorbă, ziua care în anii precedenți a debutat într-o stare emoțională specifică, anul acesta, a fost marcată de tensiune, nervozitate și haos.

Ca slujitor al școlii, timp de peste o jumătate de secol, la toate nivelurile, față de conflictul dintre premier, ministrul școlilor și sindicate, încerc să am o poziție obiectivă și echilibrată. Deși problemele școlii ar trebui să fie de interes național, în spațiul public despre adevărul din sistem nu ajung suficiente informații bazate pe argumente și culese din mai multe surse.

Înainte de începerea anului școlar, legat de conflict, trebuia cunoscută părerea părinților, elevilor și societății total nemulțumită de prestația școlii actuale. În mediile de informare, era nevoie de aportul sondajelor de opinie, dar mai ales al experților în educație. Care să vină cu soluții concrete pentru rezolvarea măcar parțială a problemelor grave ale școlii. Părerile politicienilor aflați la putere sau în opoziție, dar și ale presei partizane care dezinformează nu fac decât să întrețină conflictul, să ațâțe spiritele.

În prima zi de școală, se schimbă impresii din vacanțe. Elevii oferă doamnelor flori, se împart manuale, se comunică orarul și cam atât. Cu atâta experiență sindicală, acumulată în zeci de ani, nu înțeleg de ce liderii nu au reușit să-l convingă pe ministrul David să vină la masa dialogului. Normal era ca împreună să stabilească ce măsuri ar aduce bani la buget, încât să nu afecteze și mai mult pregătirea elevilor. Formarea claselor cu un număr mai mare de 30 de elevi este o soluție greșită și ineficientă, ele sunt greu de gestionat, iar evaluarea cunoștințelor devine dificilă și superficială. În schimb, comasarea unităților școlare cu un număr redus de elevi este necesară și justificată. Cazurile sunt frecvente în mediul rural din cauza scăderii natalității, migrației tinerilor în mediul urban sau plecării la muncă în străinătate. Fenomenul dăinuie de pe vremea comunismului, nu l-a descoperit actualul ministru, iar în rândul cadrelor didactice se traduce prin reducere de activitate. Situație în care ISJ-urile au obligația să rezolve catedrele profesorilor, iar autorităților locale, deplasarea elevilor din localitatea de domiciliu la noua locație școlară. Dacă drumul nu corespunde, responsabile sunt tot autoritățile. România de azi nu-și permite organizarea de internate în mediul rural așa cum au procedat comuniștii. Am dormit și mâncat în internatele din Ocna Șugatag, Bistra, Poienile de sub Munte sau în cele din Poienile Izei. Premierul Bolojan și ministrul David au decis din ambiție că învățământul ca sector bugetar nu trebuie exceptat de măsurile austerității. Zis și făcut, numai că majorarea normelor didactice ale profesorilor din preuniversitar de la 18 la 20 de ore este o măsură a cărei contribuție la reducerea deficitului nu poate fi evaluată. Autorii nu au ținut seamă că particularitățile organizatorice și funcționale nu permit disponibilizări spontane ca în alte sectoare bugetare. Personalul didactic titular ocupă posturi și catedre pe perioade nedeterminate în urma titularizării prin concurs sau alte forme prevăzute de lege. În învățământ se lucrează cu preșcolari și școlari de diferite vârste, cuprinși în grădinițe și școli într-o succesiune de generații trei sau patru ani la rând. Spre exemplu, programul de muncă al educatoarelor și învățătoarelor coincide cu al preșcolarilor și școlarilor din ciclul primar stabil și nemodificabil.

Prin urmare, dumnealor reprezintă categoria de personal didactic, care nu va resimți efectele măsurilor austere. Din cauză că învățământul superior are autonomie, nici personalul didactic universitar nu va fi afectat de astfel de măsuri austere. Înainte de începerea anului școlar și în prima zi de școală, am constatat că circul făcut de sindicate în București și la TV nu a avut succes. Cel puțin în școlile vizitate de mine, din Baia Mare și se pare din întregul județ Maramureș. Majoritatea profesorilor titulari vor avea norma didactică completată cu ore provenite din plata cu ora. Munca cu două ore în plus pentru același salariu nu va fi o tragedie. Obiecte precum muzica sau religia, într-o școală generală, greu se pretează la construcția unei catedre.

După părerea mea, locul educației religioase îl reprezintă lăcașurile de cult, nu școlile al căror rol nu se resimte în educația și comportamentul tinerilor de azi. Opiniile unor părinți, cadre didactice și directori despre învăță­mântul de azi le voi exprima în zilele următoare.

La ora actuală, ministrul David plătește oalele sparte, adunate de-a lungul anilor, în întregul învățământ rămas nereformat și anchilozat de pe vremea comunismului.

prof. Vasile ILUȚ