Nu doar teritorii, ci control politic complet

                                                            de Gheorghe Pârja

Am mai scris în textele mele că războiul din Ucraina s-a complicat atât de mult încât este greu să-i pricepi toate mecanismele interioare. De aceea mi-am rărit comentariile pe această temă. Și totuși mai recepționez informații care mă îndeamnă la scris. Recentele întâmplări cu dronele rusești ajunse în Polonia au agitat multe instituții europene. Cum România este în vecinătatea conflictului, orice mișcare de pe front ne face să tresărim cu o emoție în plus. Cum m-a neliniștit recenta declarație a ministrului rus de externe. Serghei Lavrov a spus, fără ocolișuri, că Rusia nu vrea doar teritorii, ci și controlul politic complet asupra Kievului și dominarea guvernului ucrainean.

Așa îmi explic și recentul atac cu avioane și rachete asupra capitalei Ucrainei, lovind Palatul Parlamentului. În acel interviu televizat, oficialul rus a repetat de mai multe ori că Rusia nu urmărește doar cucerirea unor teritorii specifice, ci exercitarea unui control politic complet asupra Ucrainei. Analiștii consideră că declarațiile lui Lavrov reflectă intenția Rusiei de a instaura un regim pro-rus la Kiev. De aceea Kremlinul caută și alte soluții, decât frontul, de a câștiga încrederea unei părți a populației și compromiterea oamenilor lui Zelenski. Adică să-i protejeze pe ucraineni de propriul Guvern? Pe ici, pe colo, mai transpiră subiecte care se discută la întâlnirile oficialilor ruși cu alți demnitari.

Lavrov a cerut ca Ucraina să modifice legislația privind limbile și religia, domenii care țin de suveranitatea unui stat. A mai solicitat respect pentru interesele de securitate ale Rusiei. Care sunt ele? În primul rând drepturile vorbitorilor de limbă rusă, ceea ce implică un control asupra politicii interne a Ucrainei. Limitarea suveranității Ucrainei, prin influențarea legislației interne cu privire la limbă și religie, este o strategie pe termen lung. Din ce în ce mai mult ne dăm seama că războiul din Ucraina este parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a-și extinde influența asupra fostelor republici sovietice. Mărturie stau Belarus și Georgia, unde Rusia a sprijinit guverne pro-ruse pentru a controla viața politică din aceste țări.

Cerința de neutralitate a Ucrainei urmărește, în prima fază, să izoleze țara de aliații occidentali și să limiteze alte alianțe. Istoricul Ion Toader spune că situația de acum se aseamănă cu cea de acum trei secole, când Imperiul Rus se lupta cu forțele europene care doreau să-i limiteze pofta de expansiune. Dar atunci au fost un Wellington sau un Napoleon, care au încercat să-i reziste chiar cu prețul unor înfrângeri. Acum europenii au atitudini împărțite, unii având interese economice vitale în Rusia. Pe de altă parte, Kremlinul continuă să folosească presiunea militară și diplomatică pentru a-și impune doctrina fără a ceda din setul de cerințe expuse în varii întâlniri.

Frontul este furnizor de moarte și ruină. Iar întâlnirile diplomatice au suficiente taine pentru a naște întrebări cărora nu le putem răspunde convingător. Ce m-a pus pe gânduri a fost vizita lui Putin în China, la parada în cinstea împlinirii a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial? China a devenit principala sursă de sprijin pentru mașina de război a Rusiei. Istoricul Armand Goșu crede că fără China, Rusia n-ar mai putea continua agresiunea. Chiar dacă detaliile colaborării rămân secrete, echipamentele militare și componentele utilizate în industria de apărare continuă să curgă dinspre China spre Rusia, cel mai adesea prin terțe țări, pentru a nu se expune sancțiunilor occidentale. Mecanismul de decontare dintre cele două țări este unul din cele mai delicate și secrete subiecte.

China a rămas cel mai puternic partener comercial al Kremlinului. În școlile din Rusia s-a extins predarea limbii chineze. Bonele din Occident, angajate de familiile înstărite, au fost înlocuite cu unele din China. Tinerii ruși pleacă la studii în China. Între timp, NATO a dat o replică incursiunii dronelor rusești în Polonia, prin lansarea operațiunii „Santinela din Est”, pentru a-și consolida apărarea pe flancul de Est. Vor fi mobilizate resurse din partea mai multor aliați. NATO constată că aventura dronelor din Polonia nu este un caz izolat, amintind că situații similare au fost în România, Estonia, Letonia și Lituania. Duminică, o dronă rusească a ajuns la Tulcea. România este hărțuită precum Polonia.

Acestea sunt câteva secvențe care vin să argumenteze discursul lui Lavrov. Aud la radio că și în România se fac exerciții în unitățile militare staționate în Carpați. Se tatonează convocarea rezerviștilor. America s-a oprit la întâlnirea din Alaska. China este în fruntea noii mișcări de creare a noii ordini mondiale. Comentatori avizați, cum este profesorul Andrei Marga, afirmă că după secolul american, care a fost cel anterior, se prefigurează secolul chinez. Vom vedea cum se vor așeza lucrurile, dar toată lumea vrea ca războiul din Ucraina să se încheie. Că a semănat prea multă moarte și multă ruină.

Laboratoarele de la Kremlin continuă să elaboreze strategii pentru scopul propus: Rusia nu vrea numai teritorii, ci să aibă control complet asupra Ucrainei! Și tatonează și alte țări. Suntem și noi în stare de veghe. Că Putin a regretat profund căderea URSS.