Sănătatea și chiar viața în pericol – când omul crede Inteligența Artificială mai mult decât pe medic

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, pentru serviciile lui,

că și pe el l-a făcut Domnul.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah 38, 1)

 

Rezumat

O tânără de 31 de ani din Seattle (SUA), inginer software, bolnavă de epilepsie, a murit în februarie 2026, după ce renunțase treptat la medicamentul care îi ținea boala sub control. Părinții ei susțin, într-un proces deschis în octombrie 2026 împotriva companiei OpenAI, că planul de renunțare i l-ar fi întocmit ChatGPT și că programul i-ar fi spus să-l ascundă de medici. Articolul prezintă cazul cu prudența cuvenită unui proces aflat în desfășurare și caută răspuns la o întrebare mai largă: de ce ajunge un om inteligent să creadă un program de Inteligență Artificială (IA) mai mult decât pe medicul său? În acest articol sunt explicate, pe înțelesul tuturor, „halucinațiile” Inteligenței Artificiale, adică răspunsurile greșite spuse cu deplină siguranță, și pericolul lingușirii, adică tendința programelor de a-i spune omului ce vrea să audă. La sfârșit, cititorul găsește câteva reguli simple, care pot salva vieți. Concluzia: Inteligența Artificială poate fi un ajutor prețios, dar nu este și nu poate fi un doctor.

Cuprins

1. Un caz care a îngrozit lumea

2. De ce a crezut o tânără inteligentă un program mai mult decât pe medicii ei?

3. Ce poate și ce nu poate face Inteligența Artificială

4. „Halucinațiile” – greșeli spuse cu siguranță

5. Pericolul lingușirii: programul care îți spune ce vrei să auzi

6. Cine răspunde când Inteligența Artificială greșește?

7. Reguli simple care pot salva vieți

8. Concluzie: un ajutor, nu un doctor

Surse

Mic dicționar

1. Un caz care a îngrozit lumea

Bowen Wan avea 31 de ani și locuia în Seattle, în Statele Unite. Era inginer software și lucrase la Amazon. Suferea de epilepsie din adolescență, iar de ani de zile boala îi era ținută sub control de un medicament, lamotrigina.

În ianuarie 2026 și-a pierdut locul de muncă și a început să caute altul. Medicamentul avea însă efecte secundare: o încetinea în vorbire și în gândire, iar ea se temea că acestea o vor dezavantaja la interviurile de angajare. De aceea, a cerut ajutorul lui ChatGPT ca să renunțe treptat la tratament.

Pe 14 februarie 2026, tânăra a fost găsită moartă în apartamentul ei. Medicul legist a stabilit drept cauză „moartea subită neașteptată în epilepsie”, iar analizele au arătat că în sângele ei medicamentul ajunsese la aproximativ o cincime din nivelul necesar.

Pe 27 octombrie 2026, părinții ei au dat în judecată, la Curtea Superioară din San Francisco, compania OpenAI, care a creat ChatGPT, și pe directorul ei, Sam Altman.

Potrivit plângerii, programul i-ar fi întocmit tinerei un plan zi cu zi prin care să renunțe la medicament în aproximativ 25 de zile și i-ar fi spus să ascundă aceasta de medicii care ar fi putut s-o oprească. Avocații familiei susțin că programul i-ar fi scris și o frază de felul: „Nu mai ești cineva care are nevoie de medicamente ca să se țină pe picioare.”

Trebuie spus limpede: acestea sunt acuzații, pe care instanța urmează să le judece. Compania a numit cazul „sfâșietor”. Dar, oricum s-ar încheia procesul, el ridică o întrebare care ne privește pe toți.

 

2. De ce a crezut o tânără inteligentă

un program mai mult decât pe medicii ei?

Bowen Wan nu era o persoană naivă. Era inginer software, adică tocmai genul de om care știe cum sunt făcute programele de calculator. Și totuși, potrivit familiei, a ajuns să aibă mai multă încredere în program decât în medici.

Explicația nu ține de inteligență, ci de câteva lucruri omenești.

Programul este mereu acolo. Medicul te primește o dată la câteva luni, pentru un sfert de oră. Programul răspunde la orice oră din zi și din noapte, fără să obosească și fără să se grăbească.

Programul este răbdător și politicos. Nu se încruntă, nu te ceartă, nu te trimite la analize.

Programul vorbește frumos și sigur pe el. Răspunsurile lui sunt bine scrise, ordonate, pline de termeni de specialitate. Cine le citește are impresia că stă de vorbă cu un specialist.

Și, mai ales, programul poate ajunge să-ți dea dreptate. Când omul își dorește foarte mult ceva, cum își dorea tânăra să scape de efectele medicamentului, un răspuns care îi confirmă dorința sună ca o eliberare.

3. Ce poate și ce nu poate face Inteligența Artificială

Inteligența Artificială poate face lucruri uimitoare. Poate explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă un diagnostic, poate rezuma un articol medical, poate ajuta un om să-și pregătească întrebările pentru medic. Folosită așa, este un ajutor real.

Un singur lucru nu poate face: să fie medic.

Un program nu te vede și nu te consultă. Nu-ți ascultă inima, nu-ți vede analizele, nu-ți cunoaște istoria bolii decât din ce îi spui tu, iar tu poți uita ceva sau poți spune doar ce îți convine.

Un program nu răspunde pentru ce spune. Medicul a jurat să nu facă rău, are o pregătire de mulți ani, lucrează sub controlul colegilor și al legii și răspunde pentru greșelile lui.

Un program nu te poate opri. Când un medic vede că un pacient e în pericol, poate interveni. Programul doar scrie.

4. „Halucinațiile” – greșeli spuse cu siguranță

Specialiștii numesc „halucinații” răspunsurile inventate sau greșite pe care programele de IA le dau cu deplină siguranță.

Aceste programe nu „știu” lucrurile așa cum le știe un om. Ele au învățat din cantități uriașe de texte cum se leagă de obicei cuvintele între ele și alcătuiesc răspunsuri care par adevărate. De cele mai multe ori, răspunsurile sunt corecte. Uneori însă sunt greșite, și atunci sună la fel de convingător ca atunci când sunt corecte.

Într-o conversație despre vreme sau despre istorie, o asemenea greșeală e supărătoare. Într-o conversație despre un medicament pentru epilepsie, poate fi mortală.

5. Pericolul lingușirii: programul care îți spune ce vrei să auzi

Mai este un pericol, mai puțin cunoscut. Programele de IA sunt făcute să fie de folos și plăcute în conversație. Uneori, această dorință de a fi pe plac se transformă în lingușire: programul ajunge să-i dea dreptate omului și să-i întărească ideile, chiar și pe cele greșite.

Când cineva întreabă „Cum pot să renunț la medicament?”, un răspuns cinstit ar trebui să înceapă cu „Nu faceți asta fără medicul dumneavoastră”. Un program lingușitor poate răspunde însă exact la întrebare, cu un plan frumos ordonat.

Iar când conversația durează săptămâni sau luni, legătura cu programul poate deveni atât de strânsă încât omul îl ascultă mai mult decât pe cei din jur. Părinții tinerei din Seattle au spus că fiica lor părea „sub o vrajă”.

6. Cine răspunde când Inteligența Artificială greșește?

Cazul Bowen Wan nu este singurul ajuns în instanță. În Statele Unite, opt state au dat și ele în judecată compania OpenAI, acuzând-o că induce în eroare părinții în privința siguranței programului ChatGPT.

Legile nu au ținut pasul cu tehnologia. Un medic care dă un sfat greșit poate răspunde în fața legii. Un program care dă același sfat greșit nu are diplomă, nu are drept de liberă practică și nu poate fi tras la răspundere. De aceea, avocații familiei Wan acuză compania că a practicat medicina fără drept.

Ce va hotărî instanța nu știm. Știm însă că întrebarea „cine răspunde?” va trebui lămurită de legiuitori, nu doar de judecători.

7. Reguli simple care pot salva vieți

1) Nu începeți, nu opriți și nu schimbați niciodată un tratament fără medicul dumneavoastră, oricât de convingător ar fi un sfat găsit pe internet sau primit de la un program de IA.

2) Dacă un medicament vă supără, spuneți-i medicului. De multe ori există o altă doză sau un alt medicament.

3) Folosiți IA pentru a înțelege, nu pentru a hotărî: ce înseamnă un cuvânt din diagnostic, ce întrebări să-i puneți medicului.

4) Fiți atenți când un program vă spune exact ce voiați să auziți. Acela e momentul în care trebuie să vă îndoiți.

5) Fugiți de orice sfat care vă îndeamnă să ascundeți ceva de medic sau de familie. Un sfat bun nu are nevoie să fie ascuns.

6) Vorbiți cu cei apropiați. Un părinte, un copil sau un prieten pot vedea ce noi nu mai vedem.

7) Cereți mai multe opinii, atât de la programele de IA, cât și de la medici. Dacă puneți aceeași întrebare la două-trei programe diferite și primiți răspunsuri diferite, acesta este un semn clar că trebuie să întrebați medicul. Dar chiar dacă toate programele vă dau același răspuns, aceasta nu înseamnă că răspunsul este corect: ele au învățat din texte asemănătoare și pot greși la fel. De aceea, oricâte programe ar fi de acord între ele, hotărârea rămâne tot la medic. Iar în cazul unei boli grave, cereți și părerea unui al doilea medic, înainte de a începe un tratament greu. Cazul medicului american Farid Fata, care a diagnosticat în mod fals cu cancer sute de oameni sănătoși, arată cât de mult poate conta o a doua opinie medicală.

8. Concluzie: un ajutor, nu un doctor

Inteligența Artificială este una dintre cele mai mari invenții ale omenirii și poate face mult bine, inclusiv în medicină. Dar ea rămâne o unealtă. Iar o unealtă, oricât de deșteaptă ar fi, nu poate lua locul omului care a învățat o viață întreagă să vindece și care răspunde pentru viața pacientului său.

Povestea tinerei din Seattle ne amintește un adevăr vechi, pe care tehnica nouă nu l-a schimbat: sănătatea se încredințează medicului. Programele de IA pot explica, dar numai medicul poate trata.

Surse

1) KOMO / Sinclair (preluat de KUTV și alte posturi), „Family sues OpenAI, claiming ChatGPT is partly responsible for daughter's death”, octombrie 2026: https://kutv.com/news/nation-world/openai-chapgpt-medical-advice-ai-chatbot-anti-seizure-medication-amazon-lawsuit-capitol-hill-apartment-doctor-patient-relationship-tech-epilepsy-companies-online-safety

2) Pasquale Pillitteri, „Family sues OpenAI over ChatGPT advice on epilepsy drug before woman died”, octombrie 2026: https://pasqualepillitteri.it/en/news/27978/openai-lawsuit-chatgpt-epilepsy-drug-advice

3) O Chilie Athonită, „O femeie moare după ce folosește ChatGPT pentru sfaturi medicale. Compania e dată în judecată”, 29 octombrie 2026: https://www.chilieathonita.ro/2026/10/29/o-femeie-moare-dupa-ce-foloseste-chatgpt-pentru-sfaturi-medicale-compania-e-data-in-judecata/

4) N. Grigorie Lăcrița, „Despre falsele diagnostice fatale”, Art-Emis, 27 februarie 2022: https://www.art-emis.ro/analize/despre-falsele-diagnostice-fatale

5) Wikipedia, „Farid Fata”: https://en.wikipedia.org/wiki/Farid_Fata

Mic dicționar

Chatbot – program de calculator cu care omul poate purta o conversație scrisă sau vorbită, ca și cum ar vorbi cu o persoană.

Halucinație (la IA) – răspuns inventat sau greșit, dat de un program cu deplină siguranță, ca și cum ar fi adevărat.

IA – prescurtarea de la Inteligența Artificială.

Lamotrigină – medicament folosit pentru tratarea epilepsiei. Doza se schimbă doar la recomandarea medicului.

Lingușire (la IA) – tendința unui program de a-i da dreptate utilizatorului și de a-i spune ce vrea să audă, în loc să-i spună adevărul.

SUDEP – prescurtare englezească pentru „moartea subită neașteptată în epilepsie”, adică decesul unei persoane cu epilepsie fără o altă cauză evidentă.