A apărut numărul pe luna martie al revistei de
cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de
revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de
viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii
române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România
să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în
urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost
președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de
rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul
colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii,
al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.
Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din
Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes
pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului
valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de
prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat.
Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane.
Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului
românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele
revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este
profundă și originală.
În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele
de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia
memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion
Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un
ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria
locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile,
concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că
evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul
lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin
suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la
Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele
unui râu.
Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu
continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori.
Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o
carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și
analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu.
Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din
Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum
straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul
revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la
dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la
evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul
Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător.
Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub
egida revistei Nord Literar.
Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în
Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul
este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este
document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare
scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma
amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin.
Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis
Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi.
Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan
face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține
poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației
critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.
Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud,
Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu
Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului
Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista
publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista
poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere
primește spre folosul cititorilor!
LA MULȚI ANI BINECUVÂNTAȚI, MAESTRE!
Un scurt Curriculum Vitae pentru cititorii blogului nostru:
I. În calitate de DASCĂL
Activitatitile maistrului instructor Gross Tomas
(Toma G. Rocneanu), de la Grupul Scolar “Gheorghe Lazar” Baia Mare
1- Cu toate
ca am muncit aproape o jumatate de secol (47 ani) nu am lipsit de la servici
decat o singura data (120 zile) pentru refacerea dupa infarct.
2- Din activitatea aceasta au rezultat circa 1600 de
oameni calificati.
3- Se pare ca am ajuns printre putini oameni din
tara si din invatamant care sa aiba 40 de ani la catedra
4- La cumulul acesta de munca adaugati faptul ca am
obtinut toate gradele didactice in doar cinci ani.
5- Din acest lucru rezulta ca numai cu gradul I la
catedra am 30 de ani.
6- Activitatea depusa la catedra, an de an mi-a fost
apreciata cu FOARTE BINE.
7- Am ajuns si o curiozitate: sunt primul maistru cu
vechime completa care s-a pensionat la 64 ani inainte de 2014.
Metode unice de predare a instruirii practice
realizate si experimentate de mine.(cunoscute de M.E.C. “sesizate” de Soros)
1 – Predare cu ajutorul Minei Scoala
2 – Metoda de predare a OMNIMESERIASULUI
3 – Metoda de predare cu “Obtionarea timpului de
instruire practica”.
4 – Metoda de predare cu ajutorul “Fiselor de lucru”
Realizari în activitatea profesionala
1 – Fisa didactica “Caracterizarea elevului”
2 – Autor si coautor de programe scolare la
meseriile:electromecanici, lacatusi de mina, mecanizatori minieri,
termist-tratamentist, operatori la acoperiri de protectie ale metalelor,
instalatori si reparatori obiecte casnice, etc. Am facut parte din “Familia
ocupationala a electricienilor” , pentru învatamântul PHARE unde s-au elaborat
programele scolare specifice. Am revizuit programa scolara la “pregatirea de
baza” – electricieni.
3 – Realizarea a 14 cabinete scolare în cadru
Liceului Industrial Minier si dotarea lor.
4- Realizarea a doua sali de Expozitie în cadrul
Grupului Scolar Minier .
5– Studioul “Animafilm”, Televiziunea Româna si
Studioul Palatului Pionerilor din Baia Mare, au realizat filme de propaganda
scolara pentru popularizarea scolii noastre, din lucrarile executate de elevii
mei. Toate aceste filmari au fost date pe post mai putin ultimul care trebuia
sa plece la Expozitia de material didactic din Alexandria.(care n-a mai avut
loc)
6-Minutele însumate ale televiziunilor si radioului
acordate activitatile elevilor mei si mie depasesc 500 de minute/transmisii.
7 – Primesc prima decizie de INSPECTIE SPECIALA în
anul 1982 pentru un coleg din Gura Humorului, si o alta prin Decizia
ISJMaramures Nr. 361/17 IX 1997.pentru doi colegi din Borsa.
8– Realizarea albumului de normare si executie a
“Trusei lacatusului”
9 - “PORTOFOLIUL ELEVULUI” unul pentru profilul
mecanic si altul pentru profilul electric.
10 – Fisarea întregrala a materialului necesar
obtinerii profesiei de electricieni (circa 300 de Fise de lucru –care contin
profesia propriu zisa, normele de protectie a muncii, P.S.I., electrosecuritate
si prim ajutor, igiena muncii)
Inventii (neomologate)
1 - O MINA SCOALA, lucrare miniera didactic
executata la suprafata pamântului, cu dimensiunile de 151m lungime si 10,5m
avea suitorul Balaj-Cretu, cu sectiunile galeriilor 2,25m patrati, lucrari
miniere, care avea în dotare toate utilajele si înstalatiile din subteran.
Acestea erau actionate fiecare cu energia specifica de antrenare. Unicat
mondial.
2 – Pompa de pulpa cu turbioane libere (nici o
flotatie nu poate functiona fara asemenea pompe)
3 – Pompa cu aspiratie îmbunatatita (este un utilaj,
care peste câtiva ani probabil, v-a înlocui pompele germane sau maghiare care
le-am primit ca ajutoare la desecari dupa marile inundatii. Tot aceste tipuri
de pompe pot face fata cu succes la irigari, daca si-ar permite cineva s-o
breveteze)
4 – Linie tehnologica pentru confectionarea
pistoalelor de lipit de 100 W
5 – Utilaj electro-mecanic pentru ascutirea
cutitelor de abrikt (donat Liceului “Vasile Lucaciu” din Baia Mare)
6 – Metoda personala de fisare a manualelor
7 – Mâner oscilant pentru perforatoarele P-90
8 – Reducerea cu 37 dB a zgomotului ventilatoarelor
axiale de 1,1 kW (confirmata de I Ilias, prof. Dr. ing. Seful catedrei de
electromecanica miniera de la Institutul de Mine Petrosani)
9 – Perforator silentios P-90
10 – Instalatie eoliana pentru producerea energiei
electrice cu autoreglare.
11 – Motor rotativ pneumatic cu palete, transformat
în motor cu randament sporit si cu mare silentiozitate
Recunoasterea muncii depuse de mine si elevii mei
1 – Participarea cu lucrarile cele mai bune
executate de elevii mei si ai celorlalti colegi din scoala la Expozitia
Economiei Nationale TIBCO-1968
2 – Diploma de Onoare a CC al UTC- 1972 pentru
activitatea de comandant la premilitarie
3 – Locul I pe tara la Santierul National al
Tineretului din Oltenia si Drapelul pe tara – 1978
4 - Sânt inclus în ALBUMUL MARAMURESULUI cu doua
lucrari personale – 1986
5 – Premiul TEHNIUM obtinut de elevul Anitas Cornel
–1987
6 – Premiul II la Fizica pe judet obtinut de elevul Maxim
Mircea- 1988
7 – Premiul TEHNIUM Maxim Mircea– 1989
8 – Locul III la Brasov la Sesiunile de referate si
comunicari obtinut elevul de Deac Gicu – 1989
9 – Opt locuri I pe tara la Concursurile pe meserii,
obtinute de elevii mei.
10 - Medalia “a 35-a aniversare a constituirii
Santierelor Nationale din România”
11 – DIPLOMA DE ONOARE a Consiliului Judetean
Maramures, a Prefecturii Maramures, a Consiliului Judetean al femeilor din
Maramures si a Inspectoratului Scolar Judetean Maramures – 1997
12– GRADATIE DE MERIT 1998- 2002
13– GRADATIE DE MERIT 2002 – 2006
14 – SALARIU DE MERIT 2007
15– DIPLOMA DE ONOARE - a Consiliul Municipal si
Primaria municipiului Baia Mare - 2004
16– DIPLOMA “GHEORGHE LAZAR” – Cl –I – 2004
17– Premiul CARTEA ANULUI pentru cartea tehnica: Indrumatoarele metodice – 2004
19– DIPLOMA DE ONOARE- a Ministerul Industriei si
Comertului, Regia Nationala REMIN Baia Mare-2006
20– Premiul CARTEA ANULUI pentru volumele I-IV de
proza MINERII ARDEALULUI
21 - Sunt unul dintre cei 600 de baimareni care cu
ocazia diferitelor sarbatori au primit (si poate mai primesc) felicitari de la
primarul municipiului Baia Mare
22– Sunt considerat ca “FIUL SATULUI” – în comuna
Rodna Veche.
23– Am fost inclus în 6 dictionare si monografii.
24– Într-un numar de 18 titluri de carti se poate
citi despre mine si elevii mei.
25 – În ziarele judetene, cu ocazia zilei mele de
nastere, mi se face o scurta prezentare si primesc felicitari
26 – Un numar de 18 publicatii mi-au solicitat si
publicat articolele
27 – Diploma de merit
28 – Diploma de onoare
29 – Diploma de onoare acordata de Grupul Scolar
"Gheorghe Lazar"
30 – Diploma de merit acordata de Consiliu Judetean
Maramures
31 – Diploma de onoare acordata de Consiliul Local
si Primaria Municipiului Baia Mare
32 – Diploma de onoare acordata de Federatia
Sindecatelor Libere din Invatamant
II. În calitate de SCRIITOR
Fisa de evidenta din calculatorul Bibliotecii
Judetene Maramures “Petre Dulfu”.
Numele real Tomas Gross.
VOLUME:
1- Destine conjugate: Roman - Baia Mare: Gutinul,
1993 - 112p
2 - Tânjind dupa soare : Întâmplari repovestite – Baia
Mare: Ariadna, 1998 - 120 p.
3 - Todut: (Roman) Prefata:Ion Burnar.- Baia Mare:
Ariadna, 1999. – 96 p.
4 - Prietenul meu Andrei: (Roman) – Baia Mare :
Omega, (1999) – 107 p.
5 - Gazeta de suflet : (Roman). – Baia Mare : ISO,
2000.- 108 p
6 - Iubirile Elisabetei: (Roman).- Baia Mare: ISO,
2000.- 96 p.
7 - La portile iubirii: (Roman).- Baia Mare:
Scriptorium, 2001.- 152 p
8 - Nascuti în timpul altora… (Roman).- Baia Mare:
Omega, 2001.- 192 p.
9 - Ursite la subsol : (Roman). Cluj - Napoca:
Risoprint, 2002.- 159 p.
10 - Suflete-n deriva (Roman). Cluj - Napoca:
Risoprint, 2003.- 171 p.
11 - Metafore neterminate: (Roman). Cluj - Napoca:
Risoprint, 2004.-174 p.
12 - Vânare de vânt : (articole). Cluj - Napoca.
Risoprint, 2004.- 204 p.
13 - Stamina rosie: (Roman). Cluj - Napoca.
Risoprint, 2004.- 143 p.
14 - Sageti ritmate ( epigrame, colabolare) Ed.
Petre Dulfu - Baia Mare – 2005 - 128 pag.
15 - Asculta vântul ( proze scurte) Ed. Risoprint,
Cluj - Napoca – 2005 – 220 pag.
16 - Cart la „poarta tristetii”(proze scurte) Ed.
Risoprint Cluj - Napoca- 2005 – 123 pag.
17 - Minerii Ardealului Vol. I – 432 pag. Ed.
Risoprint Cluj - Napoca 2005
18 – Minerii Ardealului vol. II. – 446 pag. Ed.
Risoprint Cluj – Napoca 2005
19 – Minerii Ardealului Vol. III. – 477 pag. Ed.
Risoprint Cluj – Napoca 2005
20 – Minerii Ardealului Vol. IV – 282 pag. Ed.
Risoprint Cluj – Napoca 2005
21 – Carticica de vacanta – 85 pag. Ed. Eurotip Baia
Mare 2008
22 – TOLBA CU TEPI (epigrame) Clubul epigramistilor
"SPINUL" Baia Mare - coautor - Ed. Biblioteca Judeteana "Petre
Dulfu" 2009 - Baia Mare, pag. 128.
23 – Ucenici la "crestinii" din trei tari
(roman) Ed. Eurotip - Baia Mare - 2009, pag. 168
CARTI DE SPECIALITATE
1-Lacatusaria de mâna-Baia Mare. Gutinul, 1992 – 126
p
2-Practica electricianului de întretinere si
reparatii – Baia Mare. CYBELA- 2003 –243 p.
3-Îndrumator metodic pentru maistrii instructori
care predau la clasele cu profil electric, Scoala de Arte Si Meserii cl a IX-a
– Cluj-Napoca. Risoprint, 2004 – 302 p.
4-Îndrumator metodic pentru maistrii instructori
care predau la clasele cu profil electric, Scoala De Arte Si Meserii cl a X-a
–Cluj-Napoca. Risoprint, 2004 – 381 p.
Ultimele doua volume au fost premiate în anul 2005,
2octombrie, la festivitățile care au avut loc cu ocazia “Sărbătorii castanelor”
din Baia Mare. Premiul si diploma a fost autentificate prin semnăturile prof.
Univ. Dr. Cornel Ungureanu de la Universitatea din Timișoara si prof. Univ.
Dr. ing. Cristian Anghel, primarul municipiului Baia Mare.
În 1 octombrie 2006 Volumele MINERII ARDEALULUI au
fost premiate la Cărțile Anului.
III. În calitate de EPIGRAMIST amintim faptul că
este membru fondator al Clubului epigramist "Spinul" Baia Mare şi
laureat al mai multor festivaluri de gen din ţară.
Enigmatici si cuminţi
Terminându-şi rostul lor
Lângă noi se sting şi mor
Dragii noştri, dragi părinţi.
Cheamă-i Doamne, înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost
Şi fă-i tineri cum au fost
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Sa-i mai poţi întârzia
Să o ia de la-nceput.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori
Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc
Ia priviţi-i cum se sting
Lumânări în cuib de cuc
Parcă tac şi parcă ning.
Plini de boli şi suferinţi
Ne întoarcem în pământ
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu
Despărţirea-i tot mai grea
Sărut mâna, tatăl meu!
Sărut mâna, mama mea!
Dar de ce priviţi aşa
Fata mea şi fiul meu
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut mâna, tatăl meu!
Sărut mâna, mama mea!
Rămas bun, băiatul meu!
Rămas bun, fetiţa mea!
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea!
de ADRIAN PĂUNESCU
Ne-am cunoscut cândva, prin
a doua jumătate a anilor ’90 ai secolului trecut, mileniul al doilea. Vreo 25
de ani vor fi fiind de-atunci, nu știu exact, dar îmi amintesc de parcă s-ar fi
întâmplat azi bunăvoința cu care mă primea în redacția „Curierului Primăriei
Municipiului Cluj-Napoca” și ce bucurie mi-a produs, încă întâlnindu-ne
întâmplător pe treptele holului mare, vestea pe care mi-a dat-o o dată că
articolul meu urmează să apară în proximul număr. Însuși faptul că mă reținuse
din mulții anonimi, pe mine, o și mai necunoscută, și era la curent cu bietele și
târziile mele încercări publicistice propuse hebdomadarului primăriei clujene și
apoi și revistei „Cetatea culturală”, care tot acolo își avea redacția, era
ceva foarte tonic și încurajator. Domnul Țene este și printre puținii care
mi-au recenzat (cu multă bunăvoință) primele cărți. E o înaltă calitate a
omului dispus să netezească drumul altuia, să-i dea încredere și îndemn.
Mutându-mă, la un moment dat, în Baia Mare, am reluat, după o vreme, relația
de colaborare, de data aceasta „invers”, eu cerându-i materiale scrise și chiar
participări la manifestări culturale. Așa am cunoscut-o și pe Doamna scriitoare
Nica Titina Țene (sensibil Rac, ca semn zodiacal), soția sa exemplu de soție,
împreună cu care a venit în Maramureș în toamna anului 2004, când am fost la
Bârsana, pentru comemorarea lui Mircea Vulcănescu. În microbuz, am stat alături
și a fost o încântare să o ascult vorbind despre soțul ei, povestind ce înțelegător
și altruist este. Și ce copii (maturi deja și atunci) minunați, serioși, au,
bine realizați în carierele lor. O familie cu bună temelie, deși s-au căsătorit
(cu verighete împletite din iarbă!) când erau foarte tineri, la consolidarea și
armonia căreia au contribuit, cu siguranță, amândoi soții. Am aflat cu acea
ocazie că Baia Mare nu le e deloc străină, în tinerețe Domnul Țene făcându-și
studiile superioare aici. Apoi a lucrat ca profesor la Tarna Mare, care atunci
făcea parte din regiunea Maramureș (actualmente, localitatea, reședință a
comunei cu același nume, este în județul Satu Mare), iar soția a fost, în același
sat, învățătoare. Doamna Țene are și un frate stabilit în orașul de pe Săsar.
Domnul Al. Florin Țene nu numai că a urmat în Baia Mare cursurile filologice,
dar a și înființat, împreună cu scriitorul Vasile Radu Ghenceanu și cu artistul
plastic Mihai Olos, Cenaclul literar „Nord”, contribuind și cu un condei distinct
la cultura locului – parte din patrimoniul Țării. Poate nu mulți își mai amintesc
despre asta acum, dar efectele, neîndoielnic, au rămas, s-au perpetuat, au
influențat, invizibile, spirituale. Urme frumoase lăsate pe unde a trecut.
Era încă, la începutul mileniului acestuia, vremea corespondenței clasice,
prin poștă, și așa am primit de la Domnul și Doamna Țene scrisori și felicitări
cu prilejul sărbătorilor – le mai am, le păstrez pe toate!, păstrez și un cod
de evaluare a caracterelor umane (trimis de Doamna Țene), cum păstrez, bineînțeles,
și diploma de onoare pe care Domnul Țene mi-a dat-o, cu generozitate, din
partea Ligii Scriitorilor Români, al cărei președinte și fondator este. Un om
atent, întotdeauna având timp pentru o vorbă bună, pentru transmiterea unui
sentiment de siguranță sau speranță. Mi-a și încredințat „șefia” filialei
băimărene a Ligii Scriitorilor, însă eu nu am reușit să întemeiez filiala (s-a
făcut, ulterior, de către altcineva). N-am meritat. Dar Domnul Țene preferă să
supraestimeze capacitățile cuiva, decât să le cântărească farmaceutic, în
valoare exactă: mică.
Cât despre scris și aria preocupărilor, scrisul Domnului Al. Florin Țene se
conturează în vervă, în cuvântul potrivit și totodată insolit, împlinit în cam
toate (poate chiar în toate, nu am o bibliografie completă, să pot vedea)
genurile și speciile beletristice și publicistice, în imaginația pusă în pagina
propriei opere literare (epică, lirică, dramaturgică), în interesul pentru
opera altuia, mare sau mic, pentru creația uitată, pentru autorul lăsat de
toată lumea în umbră ori, dimpotrivă, pentru creația explorată și de alții, dar
căreia Domnul Al. Florin Țene îi găsește unghiuri noi de abordare, cu inedite soluții
de lectură. Scriitor în toate registrele fictivului, ca și în ale realului, în
calitate de critic literar, istoric literar, eseist și om de opinie răspicat
exprimată, chiar contra curentului general, când e cazul, și cu asumarea
„consecințelor”. Mare putere de muncă.
Omul? – Modest, binevoitor, înțelegător, prob. Omul pe care, la nevoie, te
poți bizui. Un om al ușii deschise.
Cu gând de recunoștință, de-un sfert de veac și de aici mai departe,
La mulți și buni ani!
Angela-Monica
JUCAN
Pe Al. Florin Ţene l-am cunoscut în anul 2012, mai exact în data de 17 noiembrie, orele 14,00 la Pizzeria „Romantica” din centrul oraşului Ulmeni când a fost invitat împreună cu soţia dânsului la mai multe lansări de carte şi reviste, cea mai importantă fiind a cronicarului sportiv Ion P. Pop - „FC Baia Mare – Generaţia de aur”.
Spicuiesc din ce am scris cu o zi înainte de
eveniment în cotidianul „Graiul Maramureşului”: „Sâmbătă, 17 noiembrie 2012
orele 14,00 la Pizzeria Romantica din centrul oraşului de pe Someş - Ulmeni, va
avea loc un eveniment literar deosebit, moderat de către preot Radu Botiş, la
care sunt invitaţi trei dintre eroii acestei cărţi „FC Baia Mare - Generaţia
Mateianu”: Marin Sabou, căpitanul echipei, Adalbert Rozsnyai, maestru al
sportului, Zoltan Illieş, directorul Şcolii de fotbal „Viorel Mateianu”.
Oaspeţi de onoare vor fi scriitorul Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii
Scriitorilor din România şi membru
corespondent al Academiei Americano- Română, doamna Titina Ţene, distinsa lui
soţie, poetă şi membră în filiala Cluj a Ligii Scriitorilor. Din pleiada de
personalităţi literare şi sportive care au spus „Da” ne putem da seama că
sâmbătă, orele 14,00 „toate drumurile duc la Ulmeni”.
Revenind la Domnia sa, cu care în ultimii cinci ani
am o corespondenţă densă pe mail şi alte reţele de promovare ale scriitorilor
români, am observat în persoana Domniei sale un om care se dăruieşte pentru
colegii mai tineri, îi ajută promovându-i în revistele sau siteurile Ligii
Scriitorilor, este un exemplu pentru toţi prin munca titanică pe care a dus-o
în ultimii ani scriind documentat, la subiect, într-un stil personal despre
eroi ai neamului românesc numai dacă mă gândesc la Radu Gyr, Vasile Militaru, Traian
Dorz, Valeriu Gafencu, cărţi pe care am avut onoarea să le citesc.
Opera literară a lui Al. Florin Ţene este
impresionantă, atât prin valoarea intrinsecă, carte-document, cantitate dar şi
genurile abordate. Utilizând de-a lungul timpului mai multe pseudonime: Al
Roşiianu, Florin Drăgăşănescu ori Florin Roşiianu, Al. Florin Ţene a scris
poezie (peste 20 de volume, debutul în 1974 la editura „Litera”), romane (nu
mai puţin de 15, printre care şi un roman poliţist „Cursa pentru şobolan”),
critică literară şi eseuri (inclusiv un „Dicţionar al Ligii Scriitorilor), teatru
(„O stafie tulbură speranţa”, Florile Sarmisegetusei”, „Cozia”- toate în 2010
şi „Magazinul frumoaselor vise de vânzare” în 2017), interviuri, cronici,
articole de artă, este prezent în peste 70 de Antologii şi Enciclopedii,
inclusiv din străinătate.
Despre Opera şi personalitatea distinsului octogenar
(de acum) Al. Florin Ţene au scris printre alţii: acad. Constantin Bălăceanu
Stolnici, acad. Eugen Simion, Petru Poantă, Dan Deşliu, Miron Radu
Paraschivescu, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Barbu, Horia Zilieru, Alex Ştefănescu,
Laurenţiu Ulici, Adrian Păunescu, Antonia Bodea, Constantin Zărnescu, Gheorghe
Stroia, Nina Cassian, Constantin Toni Dârţu, Ion Cristofor, Gheorghe Azap,
Sorin Grecu, Ion Roşioru, Mircea Popa, Puiu Răducanu, acad. Nicolae Manolescu,
Gavril Moisa, Voichiţa Pălăcean Vereş, Doina Drăguţ, Florin Grigoriu, Menuţ Maximinian,
George Roca, Virginia Paraschiv, Constantin Cubleşan, Doru Dinu Glăvan, Theodor
Damian, Gelu Dragoş, Nicolae Dragoş, Lucia Bibarţ, Elena Trifan, Radu Botiş,
Dumitru K. Negoiţă, Liliana Derevici, Nicolae Băciuţ, Zenovia Zamfir, Liliana
Moldovan, Petre Cichirdan şi mulţi, mulţi alţii.
Pe unde l-au purtat paşii a construit o Catedrală a
Cuvântului Românesc – a înfiinţat cenacluri, a pus bazele Ligii Scriitorilor
din România, a fost membru fondator al revistelor: „Lumină de pe Lotru”, „Agora
Literară”, „Regatul Cuvintelor”, „Constelaţii Diamantine”, „Scurt circuit
oltean”, „Memoria Slovelor”, „Dobrogea Literară”, „Freamăt”, „Moldova
Literară”, „Cetatea lui Bucur”, Sfera Ionică”, „Suflet Nou” ş.a.
CV-ul lui Al. Florin Ţene este impresionant la cei
80 de ani pe care îi împlineşte la data de 13 iunie (noi îi dorim să treacă
suta!) şi ar mai fi atâtea de spus despre Domnia sa, despre familia sa, despre
cei doi băieţi - Florin, specialist în imagine de televiziune și Ionuț, doctor
în istorie și master în drept, istoric, poet și scriitor, fondatorul ziarului
„Napoca News”, cu 20 cărți publicate, despre nepoţei şi despre dragostea lui
necondiţionată pentru pământul şi istoria neamului românesc!
Călăuzindu-se după dictonul „Amor patriæ nostra lex”
îi dorim maestrului Al. Florin Ţene un sincer „La mulţi ani!” cu sănătate, cu
bucurii alături de cei dragi şi succes în proiectele literare viitoare!
Gelu Dragoş
Preşedintele
Cenaclului literar „Petre Dulfu” Satulung
