Bate vântul la fereastră
Cu-amintiri din ani trecuți
Vremea frigului de-afară
Ne îmbie la povești,
Pana stă în calimara,
Cititor așteaptă vești.
Pe când tu ai scrie-n noapte
Despre toate câte-au fost,
Gândul îți șoptește barde
Amintiri nu-și află rost.
Vremuri au trecut cu anii
Și cărări s-au astupat,
Rostul lumii-l strică banii
Muza încă s-a culcat.
Slobod e acum să scrie
Gândul ce a pierdut rimă,
Cititorul n-o să știe
La cine să-i afle vină.
de Augustin NEAGA