Marșul statuilor

                                                                   de Gheorghe Pârja

Pun și eu o întrebare în această vânzoleală electorală. Domnilor demnitari, când ați tăiat, ultima oară, o panglică în așezarea dumneavoastră, la dezvelirea unei statui? În jurul meu am privit în ultimii ani și nimic nu a răsărit din mâinile și mintea creatorilor de durată. Că nu-i invită nimeni. De multă vreme nu am văzut ridicate simboluri ale conștiinței naționale în peisajul autohton. Privesc cu admirație lucrările maestrului Ioan Marchiș, care împodobesc spațiul băimărean, ori cele ale lui Mihai Borodi, din Marmația. Și unele sate din Maramureș sunt însemnate cu sunetul din bronzul statuilor. Neapărat îmi amintesc de legendara insistență a unui demnitar al istoriei recente pentru statuia voievodului Bogdan, din Cuhea istorică. L-am numit pe Vasile Deac-Moșu, care a țesut o mirabilă poveste în comuna în care a fost primar.

Acum, Ansamblul monumental „Bogdan Vodă,” opera sculptorului Ioan Marchiș, este de veghe la istorie. Un sculptor admirabil, care a pus pe socluri nobila artă monumentală. Îi salut aproape în fiecare zi pe George Pop de Băsești, ori I.C. Brătianu, care sunt retrași în bronzul statuilor, ori Ansamblul „Avram Iancu și prefecții”, și aceste opere ieșite din gândirea și mâna măiastră a sculptorului născut în Bârsana. Trăiesc o bucurie a privirii și o vibrație patriotică în fața acestor mărețe întrupări ale trecutului nostru. Mulțumesc, Ioan Marchiș! Dar în ultima vreme citesc despre noul concept urbanistic european, care încearcă să pună în discuție statuile și monumentele românești din Ardeal. Nu-i o conspirație de dragul senzației. Prima umilire a unui simbol al istoriei noastre, Iuliu Maniu, este o lucrare a lui Ioan Marchiș, amplasată la Cluj-Napoca. Am scris la timpul potrivit despre statuia lui Maniu, care a fost aruncată în iarbă, cu tricolorul pe ea, un semn de jignire la adresa trecutului nostru.

A început un val de proteste, inclusiv autorul lucrării, față de felul în care s-au purtat oamenii Primăriei clujene față de simbolurile care trebuie prețuite. Că statuile nu sunt bucăți de metal, lemn sau marmură, ci ele sunt spirit, istorie, semnificație. Tot umblând eu prin Ardeal, cu precădere pe la Cluj-Napoca, am citit în presa teritorială și comentarii cu umbră de îngrijorare. Așa am aflat că este un curent de înlăturare din spațiul public a unor statui românești, sau mutarea lor în locuri dosite. Dosarul de presă pe care l-am adunat include exemple din Turda, Oradea, Târgu Mureș, Alba Iulia sau Satu Mare. Toate aceste isprăvi nedorite se fac în urma unor sistematizări pe fonduri europene. Se vrea, pe cât se poate, eliminarea monumentelor identitare românești din centrele unor orașe din Ardeal, pe motiv că nu se mai potrivesc cu noile idei arhitectonice.

Oradea a devenit campioană la îndepărtarea simbolurilor românești. Nici Clujul nu a fost ferit de această politică pusă la cale cu complicitatea sau ignoranța unor membri ai executivelor autorităților locale. Unde opinia publică, presa, iau atitudine fenomenul este alungat. Cum a fost la Cluj, unde primarul a fost nevoit să lase monumentul Școala Ardeleană la locul lui. Chiar pe soclu. Cine sunt cei care uneltesc împotriva statuilor românești? Cum scria un confrate, cu viclenie, se trece la o diluare identitară în Ardeal. La Oradea, în urma protestelor argumentate, statuia lui Eminescu a fost eliberată din captivitate. Nu-i o invenție de presă, cum spun unii, ci o realitate tristă, de luat în seamă. La Cluj am văzut fenomenul cu ochii mei. Se iscă mirarea, de ce numai monumentele românești sunt vizate, ele stau în calea unora, iar cele care nu aparțin istoriei românilor sunt ocolite.

Să luăm aminte că, sub masca unor idei europene, este subțiată identitatea românească în Ardeal. Unde mai pui retrocedările, unele cu cântec, vânzarea terenurilor, toate duc la pierderea sufletului nostru câștigat cu atâta jertfă. Că fără spirit și proprietăți nu existăm în Europa. Anihilarea unui popor se face și prin ștergerea identită­ții. Istoria poporului român este o materie aproape ignorată în școală. Cu un licean este mai greu să porți o discuție pe subiecte istorice. Mai sunt și fericite excepții. Uitați-vă în jur ce se întâmplă. Când nu ai puterea ta istorică, unii se grăbesc să spună că nu exiști. Mă gândesc la acești indiferenți la cultura neamului, care vor să ajungă în mari funcții, cum se simt fără semnele identității. Că va veni, cât de repede, vremea când statuile vor porni în marș spre guvernanți, spre cei de la putere. Atunci se va face dreptate. Doar marșul statuilor mai poate salva câte ceva din ce este al nostru.

Maratoane ale vaccinării în Maramureș

 În acest sfârșit de săptămână în județul Maramureș vor fi organizate două maratoane de vaccinare, unul în comuna Bogdan Vodă și unul în Baia Mare. Prefectul județului Maramureș îi încurajează pe oameni să se vaccineze pentru a putea reveni la normalitate cât mai repede.

Persoanele care doresc să se vaccineze se pot prezenta la centrele de vaccinare indiferent de localitatea de domiciliu, fără programare, prezentând documente de identitate valabile (carte de identitate sau pașaport).

”Vor fi în acest weekend două maratoane ale vaccinării. Unul pe Valea Izei, în comuna Bogdan Vodă și unul în Baia Mare. Cel din localitatea Bogdan Vodă este foarte important pentru că este menit să ajute și să sprijine locuitorii din acea zonă pentru a avea acces mai facil, mai ușor la procesul de vaccinare pentru că altfel centrele sunt mai departe, fie că vorbim de Sighet sau Borșa. De vineri după masă, sâmbătă toată ziua și duminică toată ziua se vor putea duce și se vor putea vaccina. Va fi vaccinul Pfizer, cel care este cerut de foarte mulți oameni, dar și vaccinul Johnson & Johnson care are marele avantaj de a se administra într-o singură doză”, a declarat prefectul județului Maramureș, Vlad Emanuel Duruș.

Programul de administrare a dozelor de vaccin la dispensarul medical din Bogdan Vodă este următorul vineri 21 mai, orele 15.00 -19.00, sâmbătă 22 mai, orele 9.00 -19.00 și duminică 22 mai, orele 9.00-19.00.

”În Baia Mare un nou maraton de vaccinare va avea loc în parcarea complexului comercial Value Center, la ieșirea din Baia Mare spre Dej, acolo este spațiu suficient. A decurs foarte bine weekendul trecut și venim cu o nouă oportunitate spre oameni ca să se poată vaccina cât mai repede, să revenim la normalitate, să putem renunța la măști cât mai repede și în alte spații decât cele exterioare, să ne putem relua toate activitățile pe care le desfășuram înainte de pandemie”, a adăugat Vlad Emanuel Duruș.

Prefectul județului Maramureș spune că sunt destule doze de vaccin astfel că vor mai fi organizate astfel de maratoane de vaccinare.

”Dacă până acum îi așteptam pe cetățeni să vină să se vaccineze, acum mergem și noi înspre ei pentru că avem destule doze de vaccin ca să se poată vaccine dacă aceștia doresc. Am avut weekendul trecut un maraton de vaccinare în Poienile de sub Munte, acum pe Valea Izei în Bogdan Vodă și vom avea în toate zonele județului, în special în zonele rurale unde ar fi mai greu pentru cetățeni să se deplaseze într-un oraș unde există un centru de vaccinare. Poate vom mai face un maraton de vaccinare pe Valea Vișeului dar deocamdată este cert acesta de la Bogdan Vodă  de aceea îi și încurajez pe cei din zonă să meargă să se vaccineze pentru că cei care se vaccinează vor putea avea acces la nunți, la evenimente, sunt astfel de evenimente pe care oamenii le așteaptă de un an jumate să aibă loc din nou pentru că până acum existau aceste restricții, nu se puteau desfășura decât într-un cadru extreme de restrâns, acum dacă vrem să revenim la ce era odată trebuie să ne vaccinăm, nu avem altă cale” a mai precizat Vlad Duruș.

Iţele încurcate ale spionilor penticostali români!

Khaled Matar, spionul clujean

GAZETA de Cluj dezvaluie aspecte inedite privind activitatile informative, teroriste si de criminalitate economica ale sefului Agenturii de Spionaj Palestiniene OEP (Organizatia pentru Eliberarea Palestinei), Khaled Matar, absolvent al Facultatii de Drept UBB Cluj - prieten si coleg de an, de banca, de chefuri si de afaceri cu senatorul PSD George Cristian Maior, fostul ministru adjunct al apărării din România. Serviciile de informatii americane care l-au recrutat ulterior atentatului de la 11 septembrie 2001, i-au dat o alta identitate, refuzand sa-l extradeze in România, unde il asteapta un mandat international de arestare.Kahaled Matar provine dintr-o familie foarte bogată, in acest sens fiind un soi de Ossama Bin Laden al palestinienilor. Matar s-a nascut in zona de ocupatie palestiniana a Israelului, iar la inceputul anilor 1980 a venit in România, pe filiera Yasser Arafat - Nicolae Ceauşescu, făra sa primeasca bursa din partea Statului Roman.

Potrivit surselor noastre, Matar a facut parte din reteaua informativa de securitate pana la Revolutie, aspect care i-a servit drept acoperire pentru obtinerea de fonduri in favoarea miscarilor fundamentaliste musulmane.

Iniţial, Khaled Matar a fondat Universitatea Româno-Arabă "Bogdan Vodă" la Baia Mare (foto), care a fost mutată ulterior la Cluj-Napoca. Desi, la inceputuri, in perioada comunismului, Matar se ocupa de mici afaceri cu tigari, alune si alte produse ravnite de studenti, la indicatiile OEP a deschis o universitate particulara.

In acest scop a contactat si stimulat material cativa profesori de marca de la facultatile de stat, unde se stia ca acestia erau slab platiti.

Deja se stie ca prin unitatea de invatamant fondata de Matar sute de fosti securisti, militieni si politisti din Romania si-au "completat" studiile universitare de drept si au obtinut mult ravnitele diplome universitare de licenta.

Valutist şi ...PUNR-ist!

Potrivit surselor noastre, Khaled Matar revendica si calitatea lui de co-fondator al PUNR, impreuna cu Gheorghe Funar, Gavrea si Medrea, iar in acest sens exista dovada carnetului de partid cu numarul 1. De altfel, intreg mobilierul de la sediul central al PUNR din Cluj, a fost achizitionat de Khaled Matar.

"Ziua de Ardeal" a publicat in toamna anului 2001 informatiile privind legaturile ombilicale dintre Matar si PUNR, probate si confirmate prin fostul bodyguard si sofer personal al palestinianului, Gheorghe Bucse. In primii ani de dupa Revolutie, palestinianul facea vizite in SUA unde, potrivit unor surse, se afla sotia sa.

In perioada petrecuta la Cluj, Khaled Matar s-a implicat in mai multe afaceri. Una dintre acestea a fost derulata cu girul unor membri ai cultului penticostal din Cluj-Napoca. Potrivit unor surse diplomatice, comunitatea penticostala din Cluj-Napoca a fost contactata de Matar incepand cu anul 1988.

Ca valutist notoriu, palestinianul cumpara de la penticostali mari sume de valuta forte, primite de enoriasi pentru sustinerea bisericilor persecutate si a clerului martir din Romania.

Musulmanul şi creştinul au împărţit frăţeşte bani murdari !

Trezorierul comunitatii penticostale clujene era Ioan Bucşe, nimeni altul decât fratele şoferului şi bodyguardului lui Khaled Matar, Gheorghe Bucşe, de asemenea membru al acestui cult neoprotestant. Khaled Matar si-a continuat legaturile cu Ioan Bucse si pe teritoriul SUA, unde se aflau la un moment dat amandoi.In acea perioada, mai exact in anul 1996, Matar era deja urmarit indeaproape de autoritatile romane, iar activitatea lui infractionala era deja probata si anchetata de SRI si de procurorul general al Romaniei, Mircea Criste. Pe numele lui Matar era deja eliberat un mandat de arestare international, transmis ulterior Interpolului.

Versat in afaceri, Khaled Matar, detinatorul unui lant de firme active, precum si de firme fantoma, si-a transferat din timp din Romania aproximativ 700.000 de dolari in SUA, pe numele liderilor clujeni ai Bisericii Penticostale Romane, conturi administrate de fostul trezorier, emigrat intre timp la Nashville, Tennessee, Ioan Bucse.

Sumele proveneau, in mare parte din conturile unor firme precum Khaled Import-Export 97 SRL din Bucuresti sau a celor din Cluj Napoca.

Cântecul de lebădă al lui Matar

Despre activitatea lui Khaled Matar in SUA sau Canada au fost publicate putine informatii. Din surse diplomatice am aflat ca Matar a infiintat in Nashville banca Rom-American Agency si firma Napoca Auto Company. Matar a administrat a doua firma impreuna cu Ioan Bucse, devenit intre timp trezorier al Bisercii Penticostale Romane din Nashville.

Un al doilea partener de afaceri a fost pastorul Florinel T. Cimpean, originar din Bistrita, care, dupa atacul terorist din 11 septembrie 2001, s-a transferat de urgenta ca pastor la Biserica Penticostala "Philadelphia" din Chicago, Illinois, unde se afla si in prezent. Fotografia pastorului Cimpean apare pe site-ul www.philarom.com.

Potrivit surselor noastre, Khaled Matar, Ioan Bucse si Florinel Cimpean au administrat impreuna, cu mari profituri, ca dealeri de masini noi sau avariate ori secon-hand, compania Napoca Auto Company. Apoi, ei si-au diversificat afacerile si investitiile si in domeniul imobiliar. In urma acestor afaceri, pastorul Florinel T.Cimpean a ajuns să deţină în doar patru ani peste 120 de apartamente. Cimpean ste prieten la cataramă cu un alt „frate penticostal” din Maramures, fan declarat al manelelor. Ghiciţi cine?!

                                                                                de Nicoleta Nap