Fotografia zilei - Omul de zăpadă al Școlii Gimnaziale Mireșu Mare

 

Fotografia zilei - Elevii mireșeni participanți la Comuniada 2025

 

Porţile maramureşene - ”arcurile de triumf” al ţăranilor

Maramureșenii au fost dintotdeauna credincioși lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme și în care și-au încrustat dorința de a rămâne în veșnicie.

Porțile pe care le-au înălțat la intrarea în curțile caselor, comparate adesea cu adevărate "arcuri de triumf”, au devenit în timp simboluri ale demnității. Cercetătorii consideră că în Maramureș, porțile erau un privilegiu al nemeșilor, denumirea dată în Transilvania, în Evul Mediu, nobililor mici și mijlocii, descendenţi ai vechilor familii de cneji români. Nemeșii aveau dreptul

să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la vranițe (confecționate din pari montați paralel pe o rama dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte).

 Poarta era construită, în general pe trei stâlpi peste care era aşezat „fruntaru”, pragul de sus al porţii, de care era prins „hăizaşul”(acoperişul) şindriluit. Stâlpii porților sunt expresia marilor mituri din cultura noastră populară. Motivele sculptate în lemn au, fiecare, semnificația lor bogată:

- Funia răsucită reprezintă infinitul, necuprinsul, dar și legătura dintre cer și pământ;

- Soarele, simbolul Dumnezeirii, este "dătător de viață”;

- Arborele vieții simbolizează viața veșnică, tinerețea fără bătrânețe;

- Motivul şarpelui, păzitorul gospodăriei.

Până şi alegerea lemnului din care urma să fie confecţionată poarta era încărcat cu adânci semnificaţii. Tăierea stejarului trebuia făcută într-o perioadă de nopți cu lună plină, pentru a îndepărta din jurul gospodăriei orice nenorociri și toate „ceasurile rele”. Lemnul era adus din pădure într-o zi „de dulce” (marți, joi sau sâmbătă), astfel ca lemnul să fie aducător de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.”

Trecere pe sub poartă era considerată a avea puteri purificatoare, oferite de simbolurile încrustate pe ea.

Tradiţia porţilor de lemn şi a semnificaţiilor acestora s-a păstrat până la începutul secolului XX. Bătrânii satelor mai povestesc momente auzite de la cei mai dinainte despre aceste porţi şi respectul care li se arăta stăpânilor lor.

Prof. Merciu Dorel

 

Inginerul silvic şi scriitorul Nistor Ioan Bud, cetăţean de onoare al Mireşului Mare

 

Joi, 8 septembrie, în zi de sărbătoare creştinească, conducerea Primăriei Mireşu Mare i-a acordat dl. ing. silvic Nistor Ioan Bud titlul de cetăţean de onoare al comunei Mireşu Mare (şedinţa publică din 31 august 2022) pentru contribuţia adusă dezvoltării silviculturii româneşti şi activitatea literară prodigioasă.

Alături i-au fost deputatul Nicolae Bud, nepot al sărbătoritului, ing. Ioan Mătieş –primar, Gheorghe Tînc – viceprimar, Ana Achim – contabil, prof. Dorel Merciu – directorul Şcolii Mireşu Mare, prof. Ana Dragoş – coordonator Structura Lucăceşti, prof. Nicoleta Buteanu, elevii ai şcolii, invitaţi, fii ai satului Dăneştii Chioarului. De asemenea au fost prezenţi prof. Ioan Şiman – preşedintele Clubului epigramist „Spinul” şi sing. Vasile Ţincaş directorul publicaţiei cu acelaşi nume.

În cuvinte elogioase au vorbit despre activitatea (îndelungată) profesională dar şi pe tărâm literar-cultural printre alţii: dr. Nicolae Bud, ing. Ioan Mătieş, Gheorghe Tînc, prof. şi consilier local Florica Roman, prof. Aurel Jebereanu, pădurar Ioan Pop din Iadăra, Ioan Cristian (nepot), prof. Dorel Merciu, prof. Gelu Dragoş,  ş.a.

Despre Domnia sa, regretatul critic Augustin Cozmuţa afirma: „Vorbind cu sine, dar şi adresându-se semenilor săi, Nistor I. Bud menţine Calea Dreaptă a înţelegerii lucrurilor şi oferă numeroase repere de bun simţ în acest scop. El reuşeşte să se facă ascultat, fără a obliga pe nimeni să-l urmeze, convins fiind că fiecare dintre noi este înzestrat cu liber – arbitru şi va da seama de a lui viaţă în faţa Creatorului ei”.

                                                                                      Gelu Dragoş

Tabăra de vară ”Învățând de la oamenii lui Dumnezeu”, Biserica Baptistă „Emanuel” Dăneștii Chioarului, ediția I

 

Începând de luni, 1 august a.c., un număr de 35 de elevi ai Şcolii Gimnaziale Mireşu Mare participă la Tabăra creştină „Învăţând de la oamenii lui Dumnezeu”, ediţia I, tabără care se va desfăşura la Biserica Baptistă „Emanuel” din Dăneştii Chioarului până sâmbătă, 6 august, între orele 8,30 – 12,00, care se va finaliza sâmbătă cu o excursie tematică la Grădina botanică „Vasile Fati” Jibou.

La deschiderea taberei au participat directorul şcolii noastre, prof. Dorel Merciu, deschis la astfel de manifestări pe perioada vacanţei, pastorul Dacian Morar alături de cei 3 formatori: prof. înv. primar Ana Dragoş, prof. biologie-chimie Luminiţa Tinc (Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare) şi prof. înv. primar Gelu Dragoş.

Programul este bine structurat, atractiv iar elevii au primit mape personale în care vor lucra pe parcursul celor cinci zile, vor fi audiţii, vor fi vizionări de filme creştine dar şi multă distracţie şi voie bună (karaoke, scaune muzicale, craft-uri, jocuri distractive, badminton, volei, fotbal şi sporturi ale minţii).

Text şi foto: GDL

Ziua Europei marcată în şcolile din comuna Mireşu Mare

 

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Data marchează aniversarea momentului istoric reprezentat de „Declarația Schuman”, care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

La Şcoala Gimnazială Mireşu Mare, dir. prof. Merciu Dorel, a avut loc o expoziţie de desene pe holul şcolii la care şi-au adus contribuţia şi copiii din Şcoala cu clasele I-IV Tulghieş, coordonator prof. Hote Maria iar elevii de ciclul primar au realizat desene pe asfalt.

 La Şcoala Gimnazială Lucăceşti, coordonator Ana Dragoş, doamna profesoară Pruna Rodica le-a vorbit elevilor despre semnificaţia acestei zile, s-a cântat Imnul Europei – „Odă bucuriei” şi a urmat un mic program muzical-artistic.

                                                                                 Prof. Ana DRAGOŞ

Foto: prof. Gelu DRAGOȘ

Foto: prof. Mădălina Oana DEMIAN