Semnal editorial. Bogdania, un reper între revistele actuale

În acest număr pascal, de excepţie, semnează următorii: Ionel Marin: „Despre democrație, renaștere și Înviere”...(editorial);  Mihai Batog: „Dacofili, dacofobi și dacopați”; Ovidiu Țuțuianu: „Opinii privind originea hidronimului Moldova; N. Grigorie Lăcrița: „Eminescu despre muncă și despre patriotism”; Ionuț Țene: „Tudor Vladimirescu: un revoluționar al  partidei naționale  de la 1821; Ioan Miclău-Gepianu: „Duhul lui Eminescu” ; Stelian Gomboş: „Catedrala Mântuirii Neamului, Simbol al spiritualității noastre românești”; Ben Todică: „Jungla de beton-rupere de natură”; M.M. Cazimirovici: „Pașii spre viitor”; Ionel Marin: „Nicolae Mătcaș, scriitorul-savant la 85 de ani”; Ionel Marin, rubrica In memoriam: 1.Savantul Anghel Saligny–26; 2.Nichita Stănescu–27; 3.cărturarul Nicolae Rotaru;  Geo Călugăru: „Epigrama-prețios adaos la templul scriitorului Nicolae Rotaru”;  Poezia pe cărări de timp: Mihai Eminescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi și Nicolae Rotaru; Medalion liric: Cristian Petru Bălan, Mircea Dorin Istrate, Vasilica Grigoraș, Gheorghe Văduva, Viorel Martin, Florin Marin, Alexandru Armeanu, Laurențiu Drăgușin, Marian Ilie, Cătălin Ioan Vega, Marcel Miron, Rozalia Iașura, Maria Niculescu, Victoria Sorea, Florea Constantinescu, Nicolae Mătcaș; Catrene, epigrame: Corneliu Zeană, Niculae Stănescu; Aforisme: Ionuț-Zaharia Chirilă; Proză scurtă: Nicolae Vasile, Al. Florin Țene, Ion Dulugeac, Caty Urucu; Cronici literare, recenzii, comentarii semnate de: Geo Călugăru, Ioan Miclău-Gepianu, Gelu Dragoș, Dragoș Niculescu, Zoe Rotaru; Povești pentru copii și tineri: Titina Nica Țene, Maria Studza Clopotaru; Din creațiile tinerilor premiați la Festivalul-concurs internațional de creație literară Bogdania: Corneliu Ion și Monica Răduț; Elena Buică: „Dragobetele-Sărbătoarea iubirii la români”; Florin Grigoriu: Șase interviuri;  Fl. Smarandache: „Alte câteva zile în Lima”;  Ionel Marin: „Paștele, sărbătoarea Învierii lui Isus Hristos”; Cristian Petru Bălan: „Rugăciune pentru vindecarea țării”, Regulamentul Festivalului-concurs internațional de creație literară Bogdania, ediția a XIV-a”.

Prestigioasa revistă culturală din Focșani poate fi citită on-line accesând link-ul  https://armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2025/03/BOGDANIA-129-130.pdf

Și fiindcă semnalez apariția acestui număr al revistei de creație și cultură „Bogdania”, Anul XIII, nr. 129-130, martie-aprilie 2025, în prima zi de Paști, mi se pare firesc ca la final să citez din spusele redactorului-șef  Ionel N. Marin în materialul publicat în acest număr, sub titlul „Paștele, sărbătoarea Învierii lui Isus Hristos”: „Deși an de an sărbătoresc cu mare cinste și bucurie sărbătorile creștine, cele mai importante fiind Nașterea, respectiv Învierea și urcarea la Cer a Fiului Domnului, Iisus Hristos, iată însă că la mai bine de două mii de ani de la Jertfa Supremă, oamenii nu sunt încă pregătiți să meargă pe calea arătată de Iisus Hristos. Mai mult chiar, oamenii nu au evoluat spiritual decât foarte puțin în anii care au trecut și mai mult la nivel declarativ. De la momentul în care L-au crucificat alături de doi tâlhari pe cel care se jertfea pentru mântuirea lor și cei mai mulți dintre cei prezenți la supliciu au privit nepăsători la chinurile prin care trecea cel care se jertfea pentru mântuirea tuturor, oamenii și-au devoalat firea lor crudă și au lăsat să se înțeleagă ce grea, lungă și complicată va fi calea spre îndumnezeire. Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului nostru Isus Hristos, să vă lumineze casa, familia și să vă înalţe sufletul spre lumina veşniciei. Liniște interioară, sănătate, belșug, înțelegere și armonie. Dumnezeu să ne binecuvânteze în fiecare zi. LA MULȚI ANI!

Nu pot decât să fiu  în asentimentul domnului Ionel N. Marin și să spun din toți rărunchii, HRISTOS A ÎNVIAT/NE-A SALVAT DE PĂCAT!

                                                    Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

A apărut numărul 99-100 a revistei BOGDANIA

 

De câte ori primesc de la scriitorul Ionel N. Marin revista „ Bogdania„  plătită de acest scriitor din pensia personală, mă gândesc la colectivele de redacție a unor reviste subvenționate de la bugetul statului care, nu de puține ori, sunt în conținut și estetic, inclusiv tipografic, sub un nivel mediocru. În acest context îi invit pe aceștia să citească și să ia exemplu de la inimosul scriitor care de ani de zile editează această publicație literară.. Tot cu această ocazie amintesc că în perioada de tristă amintire revistele subvenționate din bugetul statului, unde redactorii erau plătiți din bani publici, servind un regim criminal, și tot ce scriau nu era valabil nici pentru acea perioadă, ne mai vorbind să fie utile în prezent.

Numărul de care facem vorbire se deschide cu editorialul “ Nevoia de educație de calitate, carte și cultură“, semnat de Ionel N.Marin, în care autorul dezbate idei despre învățământul de azi și necesitatea subvenționării a acestuia.După o analiză pertinentă de câteva pagini, concluzionează:” Sunt convins că ROMÂNIA, prin dragostea, implicarea şi frăţia noastră, a tuturor locuitorilor ei, poate deveni o ţară binecuvântată de Dumnezeu în Europa. Avem responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul ţării şi al planetei noastre. Nu uitaţi Cartea rămâne sursa principală de înţelepciune, luminare, hrănire spirituală, desăvârşire şi de evoluţie. Succes!”

Un amplu poem semnat de Al.Florin Țene, intitulat “Glorie limbii române prin înţelepciunea ei”, trasmite sentimentul iubiri de patrie prin limba română.

Pentru poet

“Patria îmi este Limba ce o vorbesc

pe care am supt-o de la mama

cu ochii blânzi

ca Mioriţa.

Când îmi aplec urechea de sânul pământului

aud lucrînd Meşterul Manole

ce, încă, modelează ţara

pe care o numim

Limba Română.

De bat la porţile cerului

şi iau o cană de lut

cu apă

simt sufletul izvoarelor

din adâncurile munţilor

acolo unde inimile rămân

pe oale de Horez.”

Poezii mai semnează, în cadrul rubricii “Medalion liric”, poeții: Nicolae Vasile, Florentin Smarandache, Cristian Petru Bălan, Ştefan Dumitrescu, Ella Leynard, Ionel Marin, Irina Lucia Mihalca, Diana Sava, Ovidiu Ţuţuianu, Ecaterina Chifu, Valeriu Pantazi, Adrian Nicolae Popescu,Nicolae Doftoreanu, Robert Şerban, Florin Constantinescu, Delia Stamate, Alexandru Ciocioi,Cătălin Ioan Vega, Maria Filipoiu, Mircea Dorin Istrate, Lucica Nistor.

Articolele și eseurile pe care le-am citit cu plăcere, m-au convins că această revistă promovează o literatură originală, cu autori talentați. Remarcăm următoarele lucrări: Corneliu Cristescu: Mihai Viteazul în picture românească, Ben Todică: eseul ,,Intimidarea conştiinţei”, Ştefan Lucian Mureşanu: Satul vatră a civilizaţiei omului, lumii, pământului,. Stelian Gomboş: Aproapele omului contemporan sau despre iubirea acestuia , Al. Florin Ţene: Soarele în miturile românilor, Mihaela Mariana Cazimirovici: Ştergerea ritmică a memoriei , Ionel Marin: Im memoriam- Vasile Tărâţeanu, Ovidiu Ţuţuianu: De ziua Inginerului Român, Maria Niculescu: Iubirea inspiră geniile Nicolae Rotaru: Poemele lui Adrian Botez, . Geo Călugăru: Din dulcea şi cu folos zăbavă a cititului cărţilor,. Vavila Popovici: Eseu pentru eseu (frag. din ,,Jurnal american 5”)

Prozele publicate sunt adevărate fresce a unor realități trăite. Remarcăm lucrările: Adrian Nicolae Popescu ,,Acel albastru închis”; Mihail Grămescu povestirea ,,Crina”; Titina Nica Ţene povestea ,,Tata şi colectivizarea agriculturii”; Andrei Breabăn ,,Vlad Dracul şi familia Drăculeştilor”; Vasile Varvariche povestea ,,Valul”.

Recenziile și cronicile literare sunt adevărate seismografe a literaturii contemporane.Acestea fiind semnate de : Geo Călugăru, Elena Buică, Cezar Dobre, Ionuţ Ţene, Nicu Doftoreanu, Florin Grigoriu.

Acest număr al revistei publică ultima parte al piesei de teatru în versuri”Florile Sarmisegetuzei “ de Al.Florin Țene, piesă de teatru ce face parte din “ Epopeea Română“ și care a fost publicată în serial în paginile acestei reviste.

Un lucru deosebit, este că acest număr de revistă ne informează despre : Evenimente cultural-artistice, Cronică Cenaclul Literar ing. ,, Dimitrie Bolintineanu: Comemorare la 150 de ani de la trecerea în nefiinţă, Ziua limbii române la Oaza lui Năstăsache,, Zilele Satului Vrâncean, ediţia a II-a și Semnal editorial.

Și acest număr ne convinge că revista BOGDANIA este o publicație literară ce face parte din revuistica din România care promovează literatura autentică, fiind printre primele de acest gen din țară.

 

                                                                                                        Al.Florin Țene