LUMINĂ LINĂ din New York

 

                                                                                   de Gheorghe Pârja

De patru ori pe an primesc pe adresa redacției ziarului nostru revista de spiritualitate și cultură românească LUMINĂ LINĂ, din New York. Gestul se repetă de aproape trei decenii. S-a întâmplat să-l cunosc pe directorul acestei prețuite și unice publicații, preotul, poetul, eseistul, teologul, profesorul universitar, Theodor Damian. Studii teologice la București și New York, unde obține și un doctorat în teologie. Are vocație de ctitor. Ajuns în metropola americană în anul 1988, a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, cu parohia ortodoxă “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, în Astoria New York, Cenaclul literar „Mihai Eminescu” și revista bilingvă de care vorbim. Este autor a numeroase lucrări teologice și literare. A publicat peste 500 de studii, eseuri, recenzii în ziare și reviste academice. A participat și prezentat comunicări științifice la peste 100 de congrese internaționale, din care a organizat și prezidat peste 70 dintre ele.

L-am cunoscut la o întâlnire teologică la Mănăstirea Bârsana. Apoi, când am trecut Oceanul, am fost oaspeți ai domnului Damian la New York. Am trăit înlăuntrul fenomenului românesc din metropola americană. Este o pildă de spirit românesc și de cultură. Dar să răsfoim numărul 4/octombrie-decembrie/2023. Editorialul este semnat de dr. Theodor Damian, un articol despre Nașterea Domnului. Un text cu flux personal, inteligent și convingător. Diacon drd. Alexandru Lazăr ne oferă o viziune captivantă despre nevoință și importanța unui discurs ascetic în contemporaneitate. Autorul ajunge la concluzia: „cel mai de preț bun pentru omul contemporan, în vederea dobândirii adevăratei fericiri, este discernământul, întărit fiind de lucrarea ascetică.”

Dr. Vasile Mărculeț abordează o temă curajoasă și bine documentată despre prezența eunucilor în societatea bizantină. Dr. Tudor Nedelcea scrie în revistă despre Leca Morariu și Eminescu, Procesul „Arboroasa” ( Societatea junimei române din partea detrunchiată a vechii Moldove). Procesul însemna vigilență față de evenimentele culturale românești din Bucovina ocupată de austrieci. Eminescu nota: Până acum nu s-a întâmplat în Cernăuți un proces de asemenea natură. Un proces în care Ciprian Porumbescu a fost judecat, întemnițat, de unde i s-a tras și boala care l-a răpus. Apoi, profesorul Ioan Haineș, care mi-a fost dascăl de română în facultate, evocă sentimentul de acasă la scriitorii români. Rând pe rând sunt amintiți cu nostalgia locurilor natale Lucian Blaga, Octavian Goga, Vasile Militaru, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Pilat, Adrian Maniu, Nicolae Dan Fruntelată, Alexandru Cetățeanu. Profesorul Constantin Miu ne aduce aminte de poezia religioasă apostolică a lui Vasile Voiculescu.

Sunt publicate consistente cronici literare ale unor comentatori cunoscuți despre opere literare de referință. Așa, N. Georgescu scrie despre volumul doamnei Anca Sârghie, Radu Stanca și Sibiul. Marian Nencescu comentează cartea de interviuri cu părintele Theodor Damian, apărută la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca și sub egida Academiei Elitelor, Modelelor și Valorilor, cu titlul Frumusețile iscodirii. Florentin Popescu scrie despre ultimul reprezentant al unei dinastii celebre, Ion I. Brătianu, pornind de la cartea Eugeniei Duță. Un interviu cu poeta-matematician Elena Liliana Popescu, realizat de Andras Bandi, ne lămurește cum poezia multilingvă poate crea punți între culturile diferitelor națiuni.

M-a bucurat prezența în revista Lumină Lină a semnăturii unui maramureșean destoinic și foarte atent la fenomenul cultural din Nordul Țării. Este vorba despre învățătorul și poetul Gelu Dragoș, care scrie despre volumul „Moara de la Șișești”, autor Ioan Costin, fiind socotit primul roman românesc din Ardeal. Romanul a apărut în anul 1894, iar autorul a fost cumnat cu tribunul Vasile Lucaciu. Cartea a fost retipărită în anul 2022, prin grija și competența cercetătorului și arhivistului Gheorghe Muntean. E bine că s-a auzit despre această ispravă epică din Maramureș în America și încă în 20 de țări ale lumii, unde este difuzată revista.

Pentru mine este o mare bucurie când primesc revista românească din New York. I-am trecut pragul din Astoria, am discutat cu directorul ei Theodor Damian, cu redactorul-șef Mihaela Albu, cu criticul literar M. N. Rusu, cu care mă cunoșteam din studenție, care mi-au inspirat încredere profundă în demersul lor cultural și teologic pe pământ american. În paginile revistei, după cum se vede și din această însemnare, sunt publicați mai ales scriitori de valoare din România. Cu poezie, proză, comentarii în limbile română și engleză. Mi se pare cea mai consistentă revistă românească din străinătate.

Scriitorul Theodor Damian este foarte apropiat de Maramureș și se numără printre corespondenții externi ai revistei de cultură „Nord Literar”. Mulțumesc, prietene, pentru izbânda românească în America!

LUMINĂ LINĂ din New York

 

                                                                                                    de Gheorghe Pârja

De o bună vreme încoace, pe adresa cotidianului nostru, primesc revista de spiritualitate și cultură românească „Lumină lină” (Gracious Light) din New York. Știam de existența ei de la prietenii mei, scriitorii botoșăneni. Mai ales de la poetul Gellu Dorian. Deoarece fondatorul acestei lumini de simțire românească din metropola americană, preotul Theodor Damian, este născut în Botoșani. Cu un spectaculos traseu al devenirii teologice și culturale. Prin aceste pârghii prietenești știa și Dumnealui de mine. Așa că în toamna anului 2009 am fost invitat la Mănăstirea Bârsana la un Simpozion Național dedicat Anului omagial al Sfântului Vasile cel Mare și al Sfinților Capadocieni. Unde invitat de onoare și moderator al întâlnirii a fost părintele profesor universitar Theodor Damian, din New York, teolog de mare prestigiu și elevată expresie liturgică, poet de excepție, hermeneut al sacrului în diferite ipostaze. De aceste calități m-am convins la acel simpozion.

Am avut la îndemână o după-amiază să ne cunoaștem. Și cunoscuți am rămas până la rangul de prieteni. Acolo, în umbra mănăstirii, am aflat că la New York a fondat Institutul Românesc de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, cu parohia Sfinții Petru și Pavel și Cenaclul Mihai Eminescu. Acolo, în anul 1996, înființează revista bilingvă LUMINĂ LINĂ. La Bârsana nu credeam că voi ajunge chiar în parohia preotului și teologului Theodor Damian, din New York, în redacția revistei de care vorbesc. Acolo, în cadrul Cenaclului „Mihai Eminescu”, am lansat cartea mea „Ochii Basarabiei” și am prezentat revista de cultură „Nord Literar”. Revistă în care teologul și poetul Theodor Damian a fost găzduit cu interviuri, texte și poeme. Colaborarea funcționează foarte bine în continuare.

Pe acest fond de sentimente, cu regula ceasului, primim la redacția ziarului nostru celebra publicație românească din America. Fiecare număr este un prilej de bucurie culturală, de informare a stării de spirit care s-a închegat în jurul revistei. În paginile ei descoperim semnăturile scriitorilor români care trăiesc în America, dar și ale multor autori din România. Numărul primit recent (octombrie-decembrie 2022) are peste 200 de pagini cu o tematică diversă și extrem de atractivă. Lesne de înțeles că nu voi face trecerea în revistă a sumarului complet. Dar voi aminti câteva articole care mi se par ilustrative pentru profilul revistei. Editorialul este semnat de directorul revistei, profesorul și teologul Theodor Damian, și se referă la Nașterea Domnului. Apoi un univers tematic ispititor, dar cu abordare profundă, dă notă distinctă publicației. Am desprins eseurile despre academicianul Alexandru Surdu și eterna întrebare despre Ființă, ori noi aspecte mistice în Miorița.

Despre cărți în agora scriu Theodor Codreanu, Mihaela Albu (redactor șef), Magda Ursache, Florentin Popescu, Tudor Nedelcea, Zenovie Cârlugea, Theodor Damian. Aspecte ale istoriei literare sunt relevate de Dan Anghelescu, Constantin Miu, Anca Sîrghie și Valentin Coșereanu. Viorel Cîmpean scrie despre Aurel Munteanu, protopopul martir al Huedinului. O serie de reportaje consemnează despre literatura și arta la New York. Am decupat semnătura lui Nicole Smith, cândva profesoară în Baia Mare. Fiind comentată cartea Elenei Mitru, „Portrete românești de peste Ocean,” am întâlnit alte două prezențe băimărene. Este vorba despre scriitorii Virginia Paraschiv și dr. Mihai Ganea, cu două portrete succinte dar convingătoare.

După cum spuneam, am avut șansa să trec pragul așezământului teologic și cultural din New York, dimpreună cu doamna Viorica. Acolo ne-am întâlnit cu o parte dintre românii care fac parte din această minunată oază de spiritualitate. Pentru mine a fost un moment de emoție sporită, deoarece l-am reîntâlnit, după multă vreme, pe M.N. Rusu, criticul și istoricul literar din perioada studenției mele bucureștene. Care m-a apropiat de revista „Amfiteatru.” După bunul obicei al prietenilor, anul trecut, prin luna august, Theodor Damian, dimpreună cu doamna Claudia, soția sa, și fiul Andrei, au făcut un popas în Baia Mare, întâlnindu-ne cu ei pe o terasă a orașului. Revista consemnează momentul printr-un text și o fotografie.

Revista este distribuită în 23 de țări din lume. Pentru mine „Lumină Lină” este o dovadă vie că spiritul românesc rodește mănos când are un vizionar și un truditor întru credință și cultură precum teologul și poetul Theodor Damian, sprijinit de familie și cercul de colaboratori. Deși departe, dar ce mai înseamnă departe în ziua de astăzi?, energia spirituală a lui Theodor Damian se simte și în spațiul Maramureșului. Lumină lină luminând…