PRIMUL CONGRES INTERNAȚIONAL DE LONGEVITATE DIN ROMÂNIA

 

Trăim în era posibilului. Îmbătrânirea nu poate fi oprită, dar poate fi înțeleasă, monitorizată și, parțial, inversată prin intervenții validate științific. Marți, 11 noiembrie 2025, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Internațional Longevity Alliance, organizează primul Congres Internațional de Longevitate din Europa de Sud Est, eveniment ce va avea loc la Biblioteca Națională a României. Pentru o zi, Bucureștiul devine un pol global al longevității, unde cercetarea de vârf se întâlnește cu practica medicală pentru soluții științifice care cresc anii trăiți sănătos. Această premieră conectează România la marile rețele internaționale de cercetare anti-aging și ne poziționează pe harta globală a longevității. 🌐Participarea este gratuită, dar informațiile pe care le vei primi pot schimba radical felul în care îți gestionezi sănătatea. ­ PARTICIP LA CONGRES LIDERI MONDIALI AI CERCETĂRII ANTI-AGING, LA BUCUREȘTI Vin la București lideri mondiali care rescriu biologia umană, pentru a prezenta ultimele cercetări anti-aging de la universități de top din SUA, Marea Britanie, Suedia și Israel. Acestui dialog global i se alătură elita cercetării din România, reprezentată de nume notorii din comunitatea medicală și cercetători de la Academia Română, Academia de Științe Medicale, Universitatea de Medicină „Carol Davila” sau Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”.  Congresul Internațional de Longevitate deschide Longevity Expo Forum Fest, singurul târg de longevitate din România, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, care are loc în perioada 11 - 13 noiembrie. 📅NU UITA! 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României MĂ ÎNSCRIU LA CONGRES  ­ SPEAKERII INTERNAȚIONALI:

Sara Hägg ­ profesor, Institutul Karolinska, Suedia ­ TEMA: Îmbătrânirea biologică umană: ce știm și ce urmează Specialistă de top în epidemiologia moleculară a îmbătrânirii, conduce un grup de cercetători care dezvoltă și validează biomarkeri epigenetici (bazate pe metilarea ADN) pentru estimarea vârstei biologice. Prin studii ample pe gemeni, ea a reușit să izoleze impactul factorilor genetici de cel al stilului de viață asupra ritmului de îmbătrânire, demonstrând că vârsta epigenetică este un predictor mai bun al riscului de boli cronice decât vârsta cronologică. ­

­

Patrick Paine ­ cercetator Harvard Medical School, SUA ­ TEMA: Secretomul ancorat: o abordare inovatoare de screening pentru identificarea peptidelor cu efect de întinerire Studiile sale au arătat că reprogramarea parțială poate inversa multiple semne ale îmbătrânirii în celulele umane. Recent, a demonstrat că un cocktail de două molecule mici poate întineri celule și prelungi durata de viață a organismului model C. elegans cu peste 40%, marcând prima dovadă că reprogramarea chimică poate extinde semnificativ viața. Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate în reviste de top precum Aging Cell și EMBO Molecular Medicine. ­

­

João Pedro de Magalhães ­ profesor, Universitatea din Birmingham, Marea Britanie ­ TEMA: Genele care controlează procesul de îmbătrânire și căutarea nemuririi Prin munca sa, caută să identifice „trucurile” evolutive ale naturii pentru a le aplica în dezvoltarea de terapii care să extindă viața sănătoasă la om. Este recunoscut pentru decodarea secretelor genetice ale celor mai longevive animale de pe planetă: a condus proiectele de secvențiere a genomului balenei de Groenlanda (cel mai longeviv mamifer) și al șobolanului-cârtiță golaș (rezistent la cancer). ­

­

Aubrey de Grey ­ profesor, Președinte LEV Foundation, SUA ­ TEMA: Cum ducem întinerirea la viteza de evadare a longevității Profesor în biogerontologie, cunoscut pentru teoria SENS, care propune că îmbătrânirea este un proces biologic reparabil. Munca sa se concentrează pe strategii de rejuvenare biologică și înlăturarea daunelor celulare cauzate de îmbătrânire. Susține că progresele medicale ar putea permite evitarea deceselor din cauze legate de vârstă. Afirmă frecvent că prima persoană care va trăi 1000 de ani s-ar putea să se fi născut deja. ­

­

Mark Tomás McAuley ­ lector universitar, University of Salford, Marea Britanie ­ TEMA: Pot teoriile clasice ale evoluției despre îmbătrânire să explice longevitatea umană? Biochimist nutrițional și expert în biologie computațională, utilizează modele matematice pentru a investiga modul în care procesele de îmbătrânire afectează sistemele biologice. Cercetările sale se concentrează pe mecanisme cheie precum metabolismul colesterolului, fenomenul de inflamație cronică și modificările epigenetice, pentru a descoperi cum intervențiile nutriționale pot extinde durata vieții sănătoase. ­

­

Raghav Sehgal ­ doctor în biologie computațională la Yale University, SUA ­ TEMA: Transpunerea științei îmbătrânirii în practica medicală Cercetător în biologie computaţională la Yale School of Medicine, specializat în îmbătrânirea umană. Utilizează învăţarea automată şi seturi complexe de date multi-omice pentru a dezvolta biomarkeri predictivi (SYMPHONYAge) şi modele ce cuantifică îmbătrânirea în 11 sisteme organice, de la o singură mostra de sânge. Este implicat activ în industria de longevitate, ca consultant ştiinţific şi antreprenor. ­

­

Luisa Bâcă ­ cercetător postdoctoral, National Institute on Aging (NIA), SUA ­ TEMA: Deciziile clinice și vârsta biologică Studiază modul în care îmbătrânirea afectează sistemul cardiovascular. Cercetările sale s-au concentrat pe nodul sinoatrial, „pacemaker-ul” natural al inimii, și au arătat că odată cu vârsta apare o desincronizare a celulelor pacemaker, mecanism care explică frecvența crescută a aritmiilor la vârstnici. Prin aceste contribuții, aduce perspective noi pentru dezvoltarea de terapii capabile să protejeze ritmul cardiac la populația îmbătrânită și să sprijine longevitatea sănătoasă. ­

­

Amy Morgan ­ PhD – lector în biochimie, University of Salford, Marea Britanie ­ TEMA: Modelarea biomarkerilor bolilor asociate vârstei pentru promovarea longevității Doctor în biochimie, specializată în studiul biomarkerilor asociați îmbătrânirii și în aplicarea metabolomicii în medicina longevității. Este implicată în dezvoltarea unor metode inovatoare de modelare computațională a bolilor legate de vârstă și în utilizarea tehnicilor electrochimice pentru detectarea metilării ADN. Scopul său este să dezvolte instrumente de diagnosticare precisă care să sprijine intervențiile timpurii pentru prelungirea duratei de viață sănătoase. ­

­

Ilia Stambler ­ fondator International Longevity Alliance, director științific și președinte al Asociației Vetek (Seniority) – Mișcarea pentru Longevitate și Calitatea Vieții, Israel ­ TEMA: Promovarea longevității sănătoase la nivel național și internațional Promovează cercetarea și politicile pentru extinderea duratei de viață sănătoase. Este autor al lucrărilor „Longevity Promotion” și „A History of Life Extensionism in the Twentieth Century”. A inițiat campania globală „Longevity Day/Month”, desfășurată anual în zeci de țări, și a contribuit la elaborarea Planului Național privind Îmbătrânirea în Israel. ­

­

Alexander Tietz-Latza ­ Președinte, International Longevity Alliance (ILA), Germania ­ TEMA: Dreptul la longevitate – integrarea duratei vieții sănătoase și a drepturilor omului în politicile europene Jurist și promotor al longevității sănătoase, el a contribuit la inițiativa europeană „European Innovation Partnership on Active and Healthy Ageing”, prin care și-a propus creșterea cu doi ani a speranței de viață sănătoasă în Uniunea Europeană. Prin activitatea sa de advocacy, conectează cercetători, factori de decizie și publicul larg, promovând integrarea cercetării îmbătrânirii în politicile publice pentru a sprijini extinderea duratei de viață sănătoase. ­

­

Aceasta este șansa ta unică de a interacționa cu liderii care definesc viitorul medicinei. ASIGURĂ-ȚI LOCUL LA CONGRES