Stelian Tănase solicită SRI să îşi retragă ofiţerii acoperiţi din TVR

Stelian Tănase, preşedintele-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), solicită Serviciului Român de Informaţii (SRI) să dispună retragerea ofiţerilor acoperiţi din TVR.

În acest sens, Stelian Tănase i-a transmis, miercuri, o scrisoare directorului interimar al SRI, generalul-locotenent Florian Coldea.

"În urma recentelor declaraţii ale domnului George Maior, fost director al SRI, prin care a afirmat, indirect, că Serviciul Român de Informaţii are ofiţeri acoperiţi în presă, vă solicit să dispuneţi retragerea acestora din cadrul Televiziunii Române", spune Stelian Tănase în scrisoarea adresată lui Florian Coldea.

Stelian Tănase spune că apelul său vine în completarea demersurilor pe care le-a făcut deja în interiorul Televiziunii Române. El aminteşte că a declarat public că, în şedinţa Consiliului de Administraţie al SRTv din 22 septembrie 2014, le-a cerut membrilor CA ca, în cazul în care sunt cumva agenţi acoperiţi printre ei, să ia în considerare retragerea din Consiliu.

Stelian Tănase mai spune în scrisoare că Televiziunea Română trebuie să funcţioneze independent.

"Domnul George Maior, în calitate de director general al Serviciului Român de Informaţii, a declarat că identitatea ofiţerilor acoperiţi din presă nu va fi aflată niciodată, deoarece «e vorba de ofiţeri acoperiţi şi de secrete de stat». Prin urmare, vă solicit retragerea ofiţerilor acoperiţi din Televiziunea Română, care trebuie să funcţioneze independent şi să ofere cetăţenilor informaţii corecte şi echidistante", precizează Stelian Tănase. MEDIAFAX

Stelian Tănase: "Un scriitor e mai prost plătit ca femeia de serviciu de la un minister"

Scriitorul Stelian Tănase a declarat, în cadrul serilor Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, că a făcut televiziune ca să fie mai bine plătit decât un profesor universitar, adăugând că "un scriitor e mai prost plătit ca femeia de serviciu de la un minister".

Serile FILIT a programat, joi, la Teatrul Naţional din Iaşi, o dezbatere intitulată "Scriitorii şi televiziunea", la care au luat parte scriitorii Stelian Tănase, Florin Iaru, Cristian Teodorescu şi Daniela Zeca.

La dezbatere au asistat câteva sute de persoane.

Stelian Tănase a recunoscut că a făcut televiziune ca să fie mai bine plătit decât un profesor universitar care mai scrie şi cărţi, el considerând că notorietatea de la TV face rău unui scriitor.

"Scriitorul ar trebui să evite televiziunile, să nu ştie nimic publicul despre el. Imaginea scriitorului nu are de câştigat. Dacă face emisiune de istorie îl ajută, dacă se ocupă de politică nu este ajutat", a spus Stelian Tănase.

El a precizat că scriitorul nu se poate întreţine numai din vânzarea de cărţi, adăugând că "un scriitor e mai prost plătit ca femeia de serviciu de la un minister".

Scriitorul Cristian Teodorescu a spus că televiziunea nu l-a îmbogăţit şi că de multe ori a făcut muncă patriotică, adăugând că doar din scris cărţi nu-şi asigură nici măcar cafeaua.

"Ai de pierdut ca scriitor când apari la TV, iar lumea aşteaptă de la tine ceea ce vrea să audă. Când vorbim pe subiecte politice, fiecare dintre cei care se uită au propriile păreri, devii brusc inamicul lor", a afirmat Teodorescu.

La rândul său, scriitorul Florin Iaru a spus că mass-media din România nu e într-un moment bun întrucât în anii 2011-2012 zece mii de jurnalişti şi-au pierdut locurile de muncă, iar cei mai mulţi dintre cei rămaşi în presă se îndreaptă către zona cancan-ului.

Dezbaterea a durat o oră şi jumătate şi s-a desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, care se desfăşoară până duminică la Iaşi.

                                                                         de Andreea Unturică

Semnificaţiile fostei Zile naţionale a României, dezbătută la DIGI 24

Campania "23 august, 1944 - Istoria furată", demarată de Digi 24 la începutul acestei săptămâni se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată, precizeaza Digi 24 intr-un comunicat.

Ediția specială de la finalul campaniei va fi transmisă  dintr-o locație specială, din fața Palatului Regal din București. Pentru zecile de materiale difuzate în cele  5 zile de campanie s-a filmat sute de ore și s-au străbătut mii de kilometri.

“În total au lucrat 15 oameni, am avut filmari în Basarabia, la Cernăuți, în Transilvania, am adunat o baza de date impresionantă, jurnale de front făcute de propaganda nazistă sau de cea comunistă, interviuri cu supraviețuitorii de la Stalingrad sau de la Odessa, veterani de război cu povești impresionante care au trăit istoria scrisă de învingători”, a mărturisit Toni Dohotariu, producător general al Departamentului de producție al Digi 24.

În decursul a 5 zile Digi 24 a difuzat 25 de materiale, cu o durata medie de 8 minute, care au vorbit despre evenimentele zilei de 23 august. A fost de fapt o serie de mini-documentare, îndelung documentate de către reporterii Digi 24. “Am descoperit in subsolul fostului muzeu al partidului filmul Insurectia antifascista, primul film de propaganda fabricat de activistii comunisti despre ziua de 23 august 1944. Nu a mai rulat din anii ’50 si asta pentru ca pe pelicula apar si personaje care apoi vor fi lichidate, de exemplu Lucretiu Patrascanu care a fost acuzat ulterior de 'orientare burgheza' si a fost impuscat din ordinul lui Dej in anul 1954 la Jilava.

Digi24 a transpus o pelicula uitata timp de decenii in format digital. Cu acest suport de imagini, Digi24 si-a propus sa devoaleaze istoria, sa o recupereze. Fara acest suport vizual, campania nu ar fi existat.

In plus am transpus alte trei role din anii ’50 care contin imagini document de la importantele momente ale instaurarii comunismului in Romana: nationalizarea, infiintarea CAP-urilor, primele congrese ale PRM patronate de Dej.

Postul Digi 24 a demontat minciunile si mitologia propagandei comuniste cu argumente istorice, minciuni  pe care le-am invatat la scoala timp de 45 de ani”, adaugă Toni Dohotariu.

Alice Iacobescu si Stelian Muscalu dezbat, la rîndul lor, într-o ediție specială, difuzată de Digi 24 de la ora 18.00, semnificația zilei de 23 august în istoria României,  iar pe parcursul întregii zile, în Jurnalele de știri Digi24, vor fi difuzate reportaje care vorbesc despre importanța acestei zile în istoria României și care scot la iveală adevăruri bine ascunse de zeci de ani.

Apoi, de la 19.30, Elena Vijulie și Dan Suciu, alături de invitații lor,  trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi 24 și-a dorit să recupereze istoria furată a României.

                                                                      de R.H.  ( HotNews.ro)

CUM A MURIT UN POET – NICOLAE LABIȘ

București strict secret, Dec 22, 2012

Labiș a murit, ca azi, la 22 decembrie 1956 pe un pat de spital. Avea doar 21 de ani. (n. 2 decembrie 1935)  Asasinat? S-a sinucis? Accident?  Împrejurarea rămîne pină azi o enigmă. Am cerut dosarul morții sale la arhiva SRI in urmă cu 15 ani. Mi s-a dat o pagină, într-un carton gri. Am făcut aceeași încercare prin 2007-8 la CNSAS. Tot fără succes. Cineva mi-a spus o dată că ar fi văzut niște pagini. Ele trebuie să existe – măcar cele ale procesului intentat vatmanului. Miliția a făcut o anchetă, și fiind un accident soldat cu victimă, l-a trimis în judecată. Exista depozițiile martorilor, fotografii, probe, măsurători. A fost un proces…Unde este dosarul acesta ? A dispărut? Cine era interesat să îl ascundă? E de știut. Securitatea ? Numai ea avea puterea să distrugă un dosar.

Despre Labiș s-a vorbit apoi în mai multe procese politice și anchete la Securitate prin 1958-59. Unii dintre prietenii lui au fost arestați, interogați, judecați, închiși și eliberați  în 1964 la amnistie. Subiectul anchetelor a fost legătura unor studenți și tineri scriitori cu Labiș pe fondul revoluției din Ungaria din toamna 1956. 1956 a fost și anul dispariției poetului. Împrejurările acelea sunt pînă azi neclarificate deși s-a vorbit mult despre moartea lui.  Pare să existe cineva care a obscurizat urmele întregii afaceri. A fost Labiș lichidat de Securitate!? Asta e întrebarea cheie. Unii au scris și cărți despre dispariția lui. Zvonurile s-au înmulțit, versiunile diferă mult și merg de la asasinat la sinucidere, la un banal accident de tramvai, cu un bețiv căzut sub șine.

Cineva ii tradusese două poezii intr-o gazetă din Budapesta, ceea ce a alarmat niște oficiali de la București. Apoi erau rivalii din Școala de literatură. Unii au pozat chiar in prieteni cînd steaua lui fusesere reabilitată în anii 60. Nicolae Labis, speranța poeziei regimului comunist din anii ’50, a întors oare armele împotriva acestuia? A fost pedepsit pentru faptul că susținea ideile revoluției de la Budapesta? Că citea literatură interzisă, că scria în ultima vreme poezii protestatare ? Unde se ascunde adevărul? Nu fusese Labiș devotat regimului, poetul artei proletare ? Nu fusese un avîntat poet utecist?

Într-o zi rece de decembrie, doi bărbați se pare că l-au îmbrîncit sub roțile unui tramvai care intoarcea între biserica și spitalul Colțea și Muzeul  Sutzu. Cind s-a stins, cîteva zile mai tîrziu, pe 22 decembrie, la spital din str. Ion Mincu, Nicolae Labiș nu a avut lumînări la căpătîi, ci doi securiști, spune Mircea Dinescu: “Îl interogau si atunci. În 1972 mi-a povestit Zaharia Stancu …in  biroul lui somptuos: <Să-ți spun ceva despre Labiș! Știi că a murit cu securiștii la căpătîi la spital? Doi stăteau la căpătîiul lui și el nu le-a spus ce voiau ei – cine i-a tradus cele doua poezii care-i apăruseră atunci, in ’56, intr-o revista maghiară! Și știi cum a murit? Da, călcat de tramvai! L-au împins puțin, tovarășe Dinescu, l-au împins puțin!>.

Ironia face, că acea noapte să fie prima in care tramvaiele circulau și după miezul nopții. “A fost dus imediat la Spitalul Colțea, dar fiind fără speranță de supraviețuire, nu au vrut să-l țină bolnav acolo. A ajuns apoi la Spitalul nr. 9,dar nici aici nu au vrut să-l țină. Într-un final a fost acceptat la Spitalul de Urgența”.

Găsiți pe blog un episod din “Bucuresti strict secret “- povestea lui Nicolae Labiș, petrecut din lumea asta într-o zi de decembrie 1956.

Preluare http://www.stelian-tanase.ro/arhiva-dosare/moartea-lui-labis/