Tupeu de "om politic" la nivel de com. Miresu-Mare

Edilului nostru "curajos" si cu o "gandire pragmatica si inovativa", asa cum insusi el sustine, i-a venit in minte o idee nastrusnica . Dar nu de acum, ci de cand a preluat fraiele comunei. Ideea a crescut, a tot crescut pana a acoperit tot terenul de actiune. Si va spun si in ce consta ideea "mareata".

CONTRACTAREA SERVICIILOR DE PUBLICITATE DE LA NIVEL DE JUDET.

In 5 ani de mandat, cred ca a contractat absolut tot ce se poate contracta in domeniu, scopul acestor contracte fiind, desigur, CUMPARAREA SI MANIPULAREA PRESEI cu intentia de a furniza in mediul public informatiile care sunt doar lui pe plac si convenabile totodata.

Atunci cand un jurnalist, de exemplu, prezinta o situatie reala, dar sensibila, in defavoarea edilului, acuzandu-l de "abuz in serviciu" -TUP!!! sare si edilul cu banul din BUGETUL LOCAL, ca doar e de unde, ca sa il faca pe jurnalist sa taca ! Si el tace, ma !! Pentru bani, de ce sa nu taca?

Cel mai proaspat exemplu este contractul cu SC ACTUAL STUDIO PRODUCTION SRL-CT nr. 28/17.05.2021 – 4000 lei/7 luni, contract aparut dupa ce jurnalistul Vasile Dale scrie un articol despre un abuz in serviciu al edilului, iar la scurt timp acesta incheie contractul cu Primaria Miresu-Mare, reprezentata de edil, desigur, desi primaria are ~n~ contracte de publicitate deja incheiate cu exact aceleasi servicii oferite ca de Vasile Dale.

Acuma, dupa cum il stim noi pe edil de orgolios si de larg la mana cand e vorba de banii publici, clar ca i-a fost mai la indemana sa plateasca din PUNGA COMUNEI un contract de publicitate decat sa ii vada o lume intreaga nesimtirea. Pur si simplu l-a platit pe Vasile Dale din BANII OAMENILOR sa taca !!!

Si exemple mai sunt. Va mai spun doua.

Se publicasera la un moment dat in GLASUL MARAMURESULUI o alta minciuna gogonata in stil Maties, la care, desigur ca am reactionat, sunand sa intreb daca au verificat sursele informatiilor prezentate. Am vorbit chiar cu redactorul sef si am intrebat daca sunt siguri de corectitudinea informatiilor. El mi-a zis ca au publicat " ce li s-a dat" . Eu am cerut sa fie publicate informatii adevarate legate de subiectul respectiv, punand la dispozitia redactorului-sef dovezi clare ca informatiile primite de la Primarie sunt de-a dreptul aberante si defaimatoare pentru o comunitate intreaga. A spus ca o sa ma contacteze ulterior. Clar, nu m-a mai contactat nimeni. Am inteles de ce, dupa ce am vazut ca au contract cu Primaria Mires.

Aceeasi poveste si cu TL +.

Vorbim aici, deci, despre o CUMPARARE DE INFLUENTA, care e un act de coruptie. O cumparare de influenta initiata si contractata de edilul de Mires, avizata si validata de : vice, contabila, achizitii publice, presedinte comisie buget-finante.

Haideti sa vedeti cata "publicitate" platim noi in ultimul an, doar ca edilul de Mires sa se poata "lauda" pe sticla cat e el de "descurcaret" si "inovator".

1. SC CANAL 7 SRL – 600 LEI/luna - aprox 5200 lei/7 luni

2. SC SIGHET MEDIA TRUST SRL – act additional nr. 2/07.10.2020 la contractual de prestari servicii nr. 68/05.10.2018 – aprox 400 LEI/LUNA- 4800 LEI/AN

3. PFA LIVIA DAMIAN-ct. Nr. 21/23.04.2021- 5000 LEI/8 luni

4. SC CERE ZIARUL- Ct nr. 7/04.03.2021 – 450 lei/luna-aprox 5400 lei/an

5. SC ZIAR MM SRL – ct. nr. 15/01.04.2021 - aprox 3440 lei/8 luni

6. SC ACTUAL STUDIO PRODUCTION SRL-CT nr. 28/17.05.2021 – 4000 lei/7 luni

7. SC GRAIUL MARAMURESULUI SRL, ct. nr. 2567/13.04.2021 – 4000 lei/8 luni

8. SC MARAMEDIA SRL vreo 5800/an

9. ACHIM T. GHEORGHE IF- 450 lei/luna pentru filmarea sedintelor de CL - SINGURA FIRMA CARE ISI JUSTIFICA SERVICIILE PLATITE DIN BANI PUBLICI IN COMUNA MIRESU-MARE .

Deci... anual NOI, CONTRIBUABILII, din BUGETUL LOCAL, prin pixul vicelui Gheorghe Tinc, a edilului ing. Ioan Maties si a presedintelui Comisiei de buget-finante Teodor Pop , platim peste 400 milioane lei vechi numai pe servicii de asa-zisa "publicitate".

Anul trecut s-a platit din bani publici pentru o filmare si difuzare la AGRO TV suma de 3000 de lei, filmare facuta pe proprietatea privata a edilului, promovandu-si afacerea proprie si personala, si pe holda vicelui.

Oameni buni, asta nu-i publicitate !!! Noi nu avem de fapt pentru ce sa platim "publicitate" si nici nu suntem datori nimanui sa ii facem "publicitate" .

Pentru un edil dornic sa se tot vada la televizor sau in ziare, noi platim bani grei, bani care ar fi putut fi folositi la alte servicii cu adevarat necesare comunitatii.

Am inaintat in Cl, cu ajutorul d-nei consilier Topan Diana un proiect care vizeaza reducerea cheltuielilor de publicitate pe motiv ca sunt aberant de multe si deloc necesare. Proiectul a fost respins foarte agresiv de edil si de o parte din echipa lui de PNL-isti. Desigur, toata echipa "puterii" a votat impotriva pana acum, pentru ca asa li s-a spus.

Presedintele comisiei buget-finante Teodor  Pop a spus ca "avem nevoie de publicitate!" Oare chiar asa sa fie, T. Pop ?! Tu, la tine acasa, pentru un serviciu iti platesti 10 firme la preturi maxime sa iti faca 1 singur serviciu? Nu cred !! Pentru ca e vorba de banii tai, de buzunarul tau, si esti cumpatat cu cheltuielile !! Asa cum ar trebui sa fii si in administratie, daca spui ca esti corect!

Dar aici e vorba de banii oamenilor, iar tu iti dai acceptul cu atata usurinta si lejeritate, ca nu te afecteaza pe tine la bugetul personal. De ce accepti oare aceste cheltuieli aberante si abuzive? Tu, in primul rand, ar trebui sa fii cel mai bun paznic pentru banii oamenilor !

Oare chiar asa de prosti sa fim, oameni buni, sa nu ne intereseze banii nostri si ai comunitatii? Sa ii lasam pe altii sa ne cheltuiasca resursele cum doresc, pe mofturi si promovari personale aberante, fara limite, iar la toate astea consilierii "puterii" sa fie partasi prin validarea si acceptarea lor?

In ultimele sedinte de consiliu local se vede clar ca cetatenii nu au nicio sustinere in Cl din partea consilerilor PNL. PNL-istii isi slujesc doar "stapanul", chiar daca actiunea lor de slugarnici se intoarce impotriva comunitatii, lasand urmari extrem de grave pentru comunitate si pentru viitorul ei, urmari care se vor vedea in timp si le vor suporta copiii nostri si nu numai !

POP MARIUS

Preluare NECENZURAT MIRESU MARE

https://www.facebook.com/groups/606728403608835/user/100007918564760/

Publicitatea online în 2012. Creștere de 7%

Piața de publicitate online din România a crescut cu 7%, până la 98,6 milioane de lei, în 2012 față de anul precedent, potrivi celui mai recent studiu ROADS, realizat de către PwC România și IAB România.

Industria care a dominat piața de publicitate online în 2012 a fost Telecom-ul. Aceasta este urmată, la o distanță semnificativă, de sectoarele Financiar și Auto.

Formatele digitale utilizate cel mai frecvent în 2012 au fost cele embed, urmate de formatele interuptive, respectiv de conținutul sponsorizat.

Valoarea pieței de publicitate online din România pentru anul 2012 a fost de 46,6 milioane de lei în primul semestru al anului, respectiv de 52 milioane de lei în al doilea semestru al anului trecut.

De asemenea, industria de publicitate online a crescut cu 11% în al doilea semestru din 2012 faţă de primele șase luni ale aceluiaşi an.

Comparativ cu perioada similară a anului 2011, creșterea înregistrată în al doilea semestru al anului 2012 este de 8%.

Depășirea pragului de 100 de milioane

“Oportunităţile de marketing din mediul online sunt în prezent bine înţelese de agenţiile de publicitate, de cele de media şi de advertiseri, iar provocările ţin de implementarea strategiilor de comunicare online într-un mod cât mai eficient, care să se reflecte în evoluţia afacerilor clienţilor de publicitate. În aceste condiţii, piaţa publicităţii online din România s-a apropiat pentru prima dată anul trecut de pragul psihologic de 100 de milioane de lei, prag pe care îl va depăşi cu siguranţă în acest an”, a declarat Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management – PwC România.

Studiul ROADS (Romanian Online Advertising Study) reprezintă studiul ce măsoară rezultatele industriei locale de advertising online din România.

Realizat începând cu anul 2008, ROADS oferă date despre încasările nete provenite din publicitate online și contorizează atât datele furnizate de către publisheri care vând direct, din propriul portofoliu de site-uri, cât pe și cele furnizate de către regii.

Cel mai recent studiu ROADS a fost realizat pentru al doilea semestru al anului 2012, pe un eșantion de 22 de companii, care reprezintă aproximativ 1 420 dintre site-urile existente în România.

                                                                                                 C.L.

Ioana Avădani/Ciprian Nicolae, despre publicitatea publică: "Nerespectarea legii ne aduce în situaţia din 2004: ştim că pleacă bani din buget..."

"Constatăm că nerespectarea prevederilor legale introduse în 2005-2006 ne aduce în 2009-2011 în situaţia din 2004: ştim că pleacă bani din buget, nu ştim unde ajung !", spun într-un interviu acordat HotNews.ro Ioana Avădani şi Ciprian Nicolae, autorii raportului "Piaţa de publicitate publică din România: Acceleraţi!". "Acele lucruri care nouă ne par rezonabile şi de minim bun simţ - tirajul, numărul de cititori, răspândirea regională, calitatea editorială - nu apar în procesul de achiziţie, nu sunt considerate criterii în alocarea unui contract", spun ei despre modul cum ajung banii de publicitate ai instituţiilor publice la media.

Ioana Avădani şi Ciprian Nicolae sunt autorii raportului dat marţi publicităţii de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) referitor la piaţa de publicitate publica din România.

Raportul evaluează publicitatea publica la 35 de milioane de euro în 2011, dar atrage atenţia că transparenţa este limitata şi controlul modului cum sunt cheltuiţi banii lasă de dorit.

Ideile pe scurt:

• Ioana Avădani: Cea mai mare parte a publicitatii publice din România în ultimii doi ani vine din proiecte europene. Contractele care ne-au interesat pe noi (in raportul CJI - n.r.) au fost cele legate de banul care ajunge in mass-media - nu ne-au interesat pixurile, sepcutele si mapele cu sigla proiectului, ci banii care ajung in mass-media pentru difuzarea de informatii, anunturi, achizitii publice etc. Sintagma "publicitatea care nu se vede" incearca sa includa nu doar autoritatile publice, autoritatile contractante, ci si jucatorii privati care nu sunt neaparat obligati sa respecte cerintele de transparenta privind achizitiile pe care le impune legea, dar care opereaza cu bugete de publicitate pe care le-am estimat la [minim] un milion de euro anual. Nu e o suma foarte mare, dar sunt bani care scapa controlului public.

• Ioana Avadani: Se vede numai banul dat de o autoritate unei companii, unei firme de publicitate. Din momentul in care banul ajunge in mana unei entitati private, nu il mai vedem, desi legea ne permite sa il vedem. Ciprian Nicolae: Cel mai probabil autoritatea nici nu a luat informatia de la cei care au contractat, nu e o practica frecventa, desi legea spune foarte clar ca e in grija autoritatii sa aiba toate informatiile. Agentia respectiva subcontracteaza, iar acesti bani nu stim unde se duc.

• Ioana Avadani: e normal ca o autoritate sa lucreze pe un proiect mare cu o agentie de publicitate, de aceea exista agentii. Nu poti sa-i ceri unei autoritati sa faca 500 de mici contracte cu 500 de diseminatori de informatie. Dar in 2009-2010, cand am incercat sa aflam unde se duce banul dincolo de agentia de publicitate, raspunsul a fost "nu stim, e zona de secret comercial". In materie de ban public nu trebuie sa existe secret comercial.

• Ioana Avadani: [pentru a vedea publicitatea care apare in media] trebuie sa platesc ca sa aflu informatia pentru care Comisia Europeana a platit o data ca sa ajunga la mine.

• Ioana Avădani: cea mai interesanta tendinta [ce reiese din datele prezentate in raportul CJI], din punctul nostru de vedere, este nerespectarea legii. Noi cand am pornit acest raport am vrut sa vedem cum este aplicata legea, nu neaparat la cine se duc banii. De aceea, analizand modul in care cerintele legii - foarte clare si nu foarte multe - sunt aplicate, am constatat ca ele nu se respecta. Numai in 2011 am avut undeva la 345 de proceduri, din care 54% nu au publicat pe publicitatepublica.ro, iar numai 2 au avut evaluarea impactului.

• Ciprian Nicolae: Unele autoritati publice nu respecta regulile de la inceput, din 2006, cand a fost creat site-ul publicitatepublica.ro, si care nu au nici macar un cont. Sau poate sunt inregistrate sub un nume de cod, pe care nu-l cunoastem. Ioana Avadani: Si e vorba de clienti mari de publicitate, ANAF-ul trebuie sa publice la nivel local toate licitatiile pe care le face, e unul dintre clientii constanti pentru presa locala si nu pune aceste anunturi pe publicitatepublica.ro

• Ioana Avadani: Constatam ca nerespectarea prevederilor legale introduse in 2005-2006 ne aduce in 2009-2011 in situatia din 2004: stim ca pleaca bani din buget, nu stim unde ajung. De data aceasta, daca ne uitam la criteriile legale, o parte sunt respectate. "Da, am facut licitatii, am dat la firma de publicitate X SRL, eu, ca autoritate publica, mi-am respectat obligatiile legale", dar cetateanul tot in paguba din punct de vedere al transparentei iese. Daca ne uitam in special in presa locala vedem efectele imediat (vezi cazul din Craiova, prezentat in raspunsurile din intalnirea online). Plieri ale politicii editoriale in jurul contractelor de publicitate se pot observa in aproape toate orasele tarii.

• Ciprian Nicolae: Mai e un efect, distorsionarea concurentei pe piata media. Atata vreme cat banii sunt directionati catre anumite publicatii, generic vorbind, e foarte probabil ca acele publicatii, care poate nu ar supravietui, ajung sa mearga mai departe. Sunt publicatii care traiesc din astfel de metode si pentru a sluji, probabil, anumite interese. Sunt publicatii foarte mici, cu tiraje de 1.000-1.500 de exemplare, care castiga frecvent licitatiile in anumite zone si care numai din asta traiesc. Ioana Avadani: [Ele traiesc] la concurenta cu publicatii care au tiraje de 4-5.000 si care au costuri mai mari.

• Ioana Avadani: [din ceea ce se intampla in vremea guvernarii Nastase] ce se regaseste in analiza 2004-2010/2011 este mecanismul prin care banul public este directionat catre anumite publicatii, in scopul unui tratament favorabil. Acele lucruri care noua ne par rezonabile si de minim bun simt - tirajul, numarul de cititori, raspandirea regionala, calitatea editoriala - nu apar in procesul de achizitie, nu sunt considerate criterii in alocarea unui contract de suficient de multe ori incat sa te puna pe ganduri.

• Ioana Avadani: se merge pe pretul cel mai mic in ideea ca avem grija de banul public. Banul public este acolo ca sa fie cheltuit, nu ca sa fie reportat sau trimis inapoi, dar trebuie cheltuit in interesul platitorului de taxe. Lucrul acesta nu se vede.

• Ciprian Nicolae: Sunt si sume din 2009 ramase necheltuite pe procedurile deschise atunci, pentru ca acele proceduri au suferit anumite mutatii. Fie autoritatile respective au descoperit pe parcurs ca nu au suficienti ofertanti sau ca acele criterii nu sunt relevante, fie, cel mai des caz, procedurile au fost contestate, lucru care arunca acea achizitie intr-o stare ce poate dura ani de zile. Au fost proceduri suspendate, nu au mai fost reluate niciodata. Ioana Avadani: Alte doua posibile explicatii privind diferenta intre ce s-a alocat si ce s-a distribuit sunt: pe de o parte, supraestimarea cheltuielilor de publicitate, pe de alta parte - oamenii merg la preturile cele mai mici, stimulati de criteriul pretului mic, pentru a fi siguri ca iau contractul.

• Ioana Avădani: Am discutat cu o doamna de la biroul de achizitii publice al unei primarii din Moldova, care era depasita de situatie: "Am 15.000 de euro in programul meu, legea imi cere sa fac licitatie. Am facut procedura si mi-a venit pentru proiect o singura oferta de 5.000 de euro. Acum eu sunt si cu munca in plus - pentru ca, daca pretul corect era 5.000 de euro, faceam cerere de oferta, nu licitatie - si cu planul neindeplinit". Este o situatie in care toata lumea pierde. [In cazul mentionat] restul de 10.000 de euro se intorc la Comisia Europeana.

Preluare dupa HotNews.ro

Scris de Costin Ionescu