Digi 24 – televiziune cu epoleți

România nu are presă și să fiu sincer mă îndoiesc că a avut vreodată în perioada recentă. Acum nu mai vorbim de reportaje, vorbim de filaj și de șantaj în stil mafiot. Talkshow-urile nu mai sunt simple discuții pe subiectele zilei, sunt prezentări ale unor politicieni, pe bani grei. Știrile nu mai prezintă actualități, ci prezintă anumite perspective. Articolele scrise la comandă sunt mai întâlnite ca reclamele Coca-Cola, iar editorialele sunt ori atacuri murdare, ori laudatio de tip Scînteia. La atât se rezumă la noi presa și televiziunea.

În această mare de manipulare, a apărut o stea numită Digi24. O televiziune care nu depindea de factorul politic și nici de audiență, pentru că banii veneau de la firma de cablu RCS-RDS. S-au poziționat pe piața media ca televiziune de știri 100% obiectivă, cu experți în politică externă și jurnaliști de primă mână. Treaba asta a durat cam șase luni apoi au început să vireze lent spre dreapta politică.

La prezidențialele din 2014 au fost de partea lui Iohannis iar apoi a început bâlciul. Doi colaboratori Digi 24 au ajuns ambasadori în cele mai importante state din UE, Hurezeanu în Germania și Luca Niculescu în Franța. Digi 24 a devenit portavocea sistemului. Locul în care Iohannis este mai pupat ca Voiculescu la Antena 3 și aproape la fel de mult ca Gușă la Realitatea. Studioul lui Prelipceanu (un fel de Gâdea, dar de dreapta) a devenit singurul loc în care o mai putem auzi pe doamna Kovesi vorbind public. Tot aici auzim și despre cât de bune sunt legile Big-Brother și despre cum ne apără serviciile de atentate.

Pătraru vs. Digi 24

După dezvăluirile făcute de Antena 3 despre relația dintre Ioan Bendei și o angajată a DNA, presa a explodat pur și simplu. Ei bine nu chiar toată presa, Digi 24 nu a prezentat deloc subiectul. În acest context, Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii Starea Nației, a lansat în direct un atac extrem de dur la adresa jurnaliștilor postului care nu tratează subiectul în jurnalul de știri și la adresa administratorilor companiei implicați în dosarele penale. Principalul vizat a fost Cosmin Prelipceanu, directorul editorial al Digi 24.

Răspunsul lui Prelipceanu la atacurile lui Pătraru a fost unul care arată exact modul de lucru al Digi 24 – te dau în judecată.

Indiferent de motivele lui Pătraru, atacul unui angajat la adresa Digi24 arată tipul de militărie cu care angajații se confruntă acolo. Antena 3, Realitatea TV și România TV, (B1 nu contează) sunt în mod clar televiziuni partizane dar fiecare a dat știrea despre arestarea sau judecata propriului patron. Antena 3 încă vorbește despre ”chinurile profesorului Voiculescu”, Realitatea Tv a făcut reportaje din închisoare să arate condițiile în care stă Maricel Păcuraru, iar România Tv îl apără pe Sebastian Ghiță fără perdea. Deontologii de la Digi 24 preferă să vorbească despre NATO și UE, iar când nu le este favorabilă, nu-i interesează realitatea românească.

Expresia ”UM-Digi24” a devenit cunoscută nu doar pntru că a fost mult vechiculată în spațiul public, dar mai ales pentru că este foarte credibilă. Până termină unitatea debriefingul cu Pătraru, poate se trezesc și restul televiziunilor și ziarelor și-și dau seama că un nou caz Pătraru nu este exclus nici la ele pentru că serviciile au nevoie și de putere și de opoziție.

Autor: Alexandru David

Tabără de Televiziune, Radio şi Film pe Valea Haiducilor, Rucăr-Bran

Dragi profesori coordonatori,

 Vă invităm vara aceasta în Tabăra de Televiziune, Radio și Film ce va avea loc la Valea Haiducilor din Rucăr - Bran.

Ne bucurăm din acest an de o colaborare de excepție cu o echipă de specialiști cu experiență solidă în diferite posturi de televiziune, ce sunt gata să îi învețe pe cei mici primele noțiuni de media.

Cui se adresează Tabăra de Televiziune și Film?

Așteptăm să ni se alăture copii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani dornici ca, timp de o săptămână, să renunțe de plăcere la calculator, tabletă și internet în favoarea microfonului, a camerei de filmat, a prompterului și, nu în ultimul rând, a naturii.

Unde se va desfășura?

Ne va fi gazdă în această aventură Pensiunea Valea Haiducilor din Rucăr, jud. Argeș

 Ce vom face în tabără?

Exerciții de prezentare TV și lectură din prompter

Exerciții de Live  (activitate specifică muncii de reporter)

Curs de radio

Exerciții de dicție sub formă de jocuri și povești

Make-up de televiziune

Montaj de televiziune și film

Mișcare scenică și tehnici de actorie

Treasure Hunt (concurs “Adventure Show” cu premii )

Make-up de film și efecte speciale

Cursuri interactive de compoziție a imaginii

Concurs Kids Talent Show  („Copiii au talent”)

Discotecă

Foc de tabără

Activități liber alese: karaoke, proiecție de filme, etc

Capacitatea taberei: 30 de locuri, cu posibilitatea suplimentării. Grupului de copii li se alătură profesorii coordonatori (1 profesor la fiecare 10 copii).

·        Tabăra se desfășoară cu grupuri de minimum 20 de copii.     

·        Perioade disponibile:  26 iunie - 8 iulie 2017 , 7 august - 13 august 2017 și 21 august - 9 septembrie 2017

Așadar, pe parcursul vacanței de vară vom aștepta 6 serii de copii care vor beneficia de câte o săptămână de super experiențe.

Seriile vor avea prioritate în ordinea rezervărilor și semnării precontractelor.

 Date limită pentru rezervare: 31 martie 2017 - pentru primele trei serii și 30 aprilie 2017 -pentru ultimele trei serii.

Modalitate de plată: Pentru a facilita accesul cât mai multor copii la tabăra noastră am decis să vă dăm posibilitatea achitării în rate, astfel:

20% avans la rezervare (în martie 2017 - pentru seriile din iunie-iulie și aprilie 2017 - pentru seriile din august-septembrie)

Două rate intermediare de câte 25%.

30% cu 7 zile înainte de data plecării.

Extra facilități:

Discount de 10% pentru frățiorii participanți;

Discount 100 ron/copil înscris se acordă profesorilor care înscriu grupuri de copii constituite în școală (minimum 20 de copii/unitate), cu titlul de diurnă;

Gratuitatea taberei pentru profesorii coordonatori (1 profesor la 10 copii);

30% discount pentru părinții ce doresc să însoțească grupul, cu posibilitatea de a fi cazați separat, în funcție de disponibilitatea locurilor.

 Tariful include:

Transport cu autocar clasificat 3*

Cazare cu 3 mese pe zi

Toate atelierele și activitățile incluse în program

Tariful nu include:

Cheltuielile personale suplimentare

Transportul individual al fiecărui participant care dorește să vină pe cont propriu.

 Tariful taberei:

1490 ron/ copil pentru grupuri de cel puțin 30 de copii

1590 ron/ copil pentru grupuri de cel puțin 20 de copii

Acestea fiind spuse, noi vă dorim o primăvară cu cele mai frumoase evenimente și cu rezultate la superlativ!

Cu prietenie,

Echipa Taberele Discovery

0722228529

RCS&RDS vrea să iasă din acţionariatul televiziunii sale din Baia Mare, TL+

RCS&RDS vrea să iasă din acţionariatul societăţii Canal 7 SRL, care deţine licenţa televiziunii TL+ din Baia Mare şi în care este asociat principal - 51%, potrivit unor documente analizate marţi de CNA, conform cărora asociatul unic al postului va deveni Majoros Andrei Csaba.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o solicitare privind acordul prealabil al CNA pentru modificarea acţionariatului societăţii Canal 7 SRL din Baia Mare, care deţine licenţa audiovizuală a televiziunii TL+.

În prezent, asociaţii Canal 7 SRL sunt RCS&RDS SA (51%) şi Majoros Andrei Csaba (49%), potrivit datelor prezentate în şedinţa de marţi a CNA.

Potrivit documentelor depuse la CNA, RCS&RDS va ieşi din societatea Canal 7 SRL, iar părţile sociale pe care le deţine în prezent vor fi transferate către Majoros Andrei Csaba, care urmează să devină astfel asociatul unic al televiziunii TL+.

CNA a decis, cu unanimitatea membrilor prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea), să îşi dea acordul privind modificarea acţionariatului societăţii Canal 7 SRL, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

În şedinţa de marţi nu au fost precizate motivele pentru care RCS&RDS vrea să iasă din acţionariatul televiziunii TL+.

Însă la baza acestei decizii ar putea sta o neînţelegere între RCS&RDS şi celălalt asociat al televiziunii, Majoros Andrei Csaba. De altfel, în şedinţa din 10 decembrie 2013, compania RCS&RDS a ajuns în situaţia insolită de a fi sancţionată de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru că nu respecta principiul "must carry" în cazul propriei televiziuni pe care o deţine în Baia Mare - TL+ -, pe care a scos-o din grilă în octombrie 2013, încălcând Legea audiovizualului.

Principiul "must-carry" este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul "must-carry" al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie. Acelaşi articol 82 prevede că operatorii de cablu au obligaţia, la nivel regional şi local, să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo unde acestea există.

Astfel, pe 10 decembrie 2013, CNA a decis să sancţioneze RCS&RDS, aplicându-i o somaţie de intrare în legalitate în privinţa televiziunii TL+.

Reprezentanţii TL+, Verba Csaba şi Romeo Dobocan, au cerut la momentul respectiv CNA să oblige RCS&RDS să introducă în grilă televiziunea TL+, precizând că acesta este singurul post local care funcţiona în momentul respectiv în Baia Mare.

"Noi am încercat să obţinem un răspuns din partea RCS&RDS prin care să ne explice de ce am fost scoşi din grila analogică, având în vedere că suntem singurul post local din Baia Mare, celelalte fiind posturi regionale. Nu am obţinut niciun răspuns şi în consecinţă ne-am adresat CNA. Se creează un precedent periculos şi este greu să explic dacă are legătură cu ceea ce se întâmplă în media din Maramureş în acest moment, medie intrată sub influenţa unei singure persoane, întâmplător sau nu ales al urbei care controlează tot ce mişcă în Baia Mare. TL+ devenea singurul post care nu intra în această sferă de influenţă şi noi interpretăm şi în acest sens, mai ales că din această grupare a acestui personaj politic ne-au venit mesaje foarte clare, precum «V-am făcut-o»", le-a spus Romeo Dobocan, la momentul respectiv, membrilor CNA.

La rândul său, Verba Csaba a precizat atunci că societatea Canal 7 SRL deţine licenţa televiziunii TL+ de 18 ani.

TL+ a funcţionat iniţial pe reţeaua proprie de cablu a societăţii Canal 7, ulterior cumpărată de compania RCS&RDS, care a preluat în acest context şi pachetul majoritar de acţiuni la respectiva televiziune.

De cealaltă parte, în şedinţa CNA din 10 decembrie 2013, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS, a declarat că, în decembrie 2012, RCS&RDS a modernizat staţia din Baia Mare, care primeşte un anumit tip de semnal.

"La acel moment, am trimis o adresă către Canal 7 în care le-am spus noile condiţii tehnice de preluare. Au fost două-trei situaţii în care am discutat şi până la urmă preluarea semnalului TL+ s-a făcut pe costurile RCS (...) Spre sfârşitul anului, am înţeles că nu s-a mai dorit să se continue această formă de preluare pe costuri tehnice RCS şi am introdus în locul postului TL+ alte două posturi locale (...) Am solicitat inclusiv modificarea de aviz la CNA", a spus Lucian Mihai. "Din punctul nostru de vedere, în măsura în care se poate furniza acest tip de semnal pe care staţia îl recunoaşte în continuare, TL+ va fi prezent în grila din Baia Mare", a adăugat, la momentul respectiv, Lucian Mihai.

Însă, reprezentanţii TL+ au spus că problema pe care o ridică RCS&RDS este una "falsă".

Aceştia au precizat totodată că "RCS&RDS are monopol pe aproape întreg judeţul Maramureş", unde deţine 85-90% din piaţa de cablu.

                                                                                                   M.C.

STATISTICĂ: Câte televiziuni şi radiouri sunt în România

Astăzi, 25 mai 2012 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului.
"Apariţia sa a fost dictată de raţiuni practice, din nevoia de a se stabili "regulile jocului" într-o activitate absolut nouă, aceea de difuzare a programelor de radio şi de televiziune de către radiodifuzorii privaţi, mai ales în condiţiile în care, activitatea în sine, difuzarea de programe în regim privat, începuse încă din primele zile de după 22 decembrie 1989 .Prima emisie de radio privată s-a produs pe 31 decembrie 1989, din clădirea Casei Scriitorilor de pe Calea Victoriei, pe frecvenţa de 92,7 MHz şi cu un emiţător ajuns în ţară prin intermediul Ambasadei Franţei la Bucureşti.  A urmat, la scurt timp, începerea emisiei Radio Unifan, la 11 ianuarie 1990, şi Radio Nova 22, la 19 ianuarie acelaşi an. Simultan, începea în România o altă activitate, absolut necunoscută până atunci, şi anume distribuţia de programe audiovizuale prin reţele de cablu, ceea ce a permis accesul nostru la cele mai importante programe europene de televiziune", se arată în comunicat.

Potrivit comunicatului, cadrul legal instituit prin Legea audiovizualului nr. 48 din 25 mai 1992 venea să reglementeze activitatea de difuzare în regim privat, începută de pionierii acestui domeniu, cu entuziasmul acelor ani, şi, implicit, să spargă monopolul de stat al posturilor publice de radio şi de televiziune. "Au fost create, astfel, premisele pentru dezvoltarea în România a unui domeniu de activitate care a cunoscut până astăzi un ritm al evoluţiei nemaiîntâlnit în niciunul din statele foste comuniste ale Europei de Est.  Anul 1992 a fost şi anul în care noul organism, Consiliul Naţional al Audiovizualului, a acordat primele licenţe de radio, de televiziune şi de distribuţie prin cablu, în cadrul primelor concursuri organizate", se spune în comunicat.

"După 20 de ani de audiovizual românesc, cenzurat doar de constrângeri financiare, ni se oferă acum un număr foarte mare şi variat de programe de radio şi de televiziune.  Astăzi, funcţionează în România un număr de 633 de posturi de radio, 750 de posturi de televiziune, cu emisie terestră şi prin satelit, precum şi un număr de 3727 de reţele de distribuţie prin cablu. Din această perspectivă, România se poziţionează printre cele mai dezvoltate pieţe ale audiovizualului, din Europa Centrală şi de Est", se mai spune în comunicatul CNA. Preluare Mediafax