joi, 30 august 2012

Rectificare bugetara - obiective şi conţinut


1. Rectificarea bugetară aprobată de către Guvern în data de 23.08.2012 a fost elaborată pe baza negocierilor care au avut loc cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în a 5-a şi respectiv a 6-a misiune de evaluare care au avut loc în perioada aprilie-mai şi iulie-august 2012, prin care s-au stabilit parametrii şi respectiv premisele macroeconomice după cum urmează:
Creşterea economică care a fost stabilită la 1,5% în luna mai a fost revizuită la circa 1,2%.
Reexaminarea proiecţiei creşterii economice cu 0,3 puncte procentuale a luat în considerare următoarele elemente:
- persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul Uniunii Europene;
- seceta accentuată din România care afecteaza producţia sectorului agricol;
- tensiunile politice din ultimele două luni care au afectat într-o anumită măsură şi mediul economic.
Modificarea cursului de schimb mediu luat în calcul de la 4,26 lei/euro la 4,45 lei/euro.
Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3 miliarde lei.
Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012, Cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2% din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul 2011.
2.Obiectivele fiscal-bugetare ale Guvernului Ponta, aşa cum au fost enunţate în Programul de Guvernare, au în vedere:
- consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 4,1% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2011 la 2,2% din PIB în acest an;
- ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul 2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2009;
- menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din PIB incluzând şi sumele din soldul tampon - buffer- al trezoreriei statului)
- reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili. În acest sens au fost adoptate unele acte normative în cursul lunilor mai - iunie;
- analiza eficienţei cheltuielilor de capital şi diminuarea sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor publice cu autovehicule, mobilier, aparatură electronică etc.
3. În domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului economic prin măsuri de stimulare, după cum urmează:
- Creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc TVA de la 35.000 la 65.000 euro, ceea ce reprezintă o importanţă debirocratizare a legăturii contribuabil-autoritate fiscală;
- Introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoarea adaugată mare;
- Simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de capital pentru tranzacţiile bursiere;
- Reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări) - măsură de sprijin pentru companii în contextul economic dificil actual;
- Asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea creditării;
- Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei informaţionale.
Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23.08.2012 ordonanţa de modificare a codului fiscal care prevede introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500 mii euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar. Aceasta este o masură de sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această categorie, lasând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economice, dezvoltării mediului de afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
În perioada imediat următoare, în afară de introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, avem în vedere alte măsuri fiscale pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi promovării investiţiilor, cu precădere:
- măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din grupele de vârstă cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani);
- creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
4. În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o serie de măsuri care vizează:
- revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010, prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012;
- restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012;
- alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale, care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ - teritoriale cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.
Evoluţia ponderii în PIB a principalelor venituri şi cheltuieli ale bugetului general consolidat se prezintă astfel:
Notă: Atât sumele primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene, datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 mld. lei reprezentând rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană - sume aferente programului “top - up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB. Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în care luăm în considerare cei 1,8 mld. lei din fonduri europene, este mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 pp.
5. Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3 pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop festiv.
La cheltuieli finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care este luată în calcul şi suma de 1,8 mld. lei estimată a se realiza din rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a ponderii acestor cheltuieli faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Aceasta creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.
La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013 se va realiza o nouă prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.
6. În condiţiile celor menţionate mai sus, rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente şi pe de altă parte consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Astfel, rectificarea bugetară asigură creşterea venitului disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de 1,1 mld. lei, prin lasarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 mld. lei şi respectiv prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 mld. lei care vor fi utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate.

                                  LIVIU MARIAN POP, ministru pentru Dialog Social

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu