O nouă întâlnire a Ligii Scriitorilor din Maramureş

 Sâmbătă, 18 august a.c., în sala “Ion Burnar” a Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”Baia Mare, ora 11,oo va avea loc cea de-a doua întrunire din acest an a membrilor Ligii Scriitorilor din Maramureş, preşedinte scriitorul Mihai Ganea - prilej cu care cei prezenţi vor asculta  din ultimele creaţii a cunoscutei scriitoare din Maramureş – TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU, care trăieşte de ani buni în Augsburg, Germania.  Teresia (Lia) Bolchiş Tătaru s-a născut la 3 iulie 1935, în Silvaşul de Sus, Jud. Hunedoara, fiica preotului Gheorghe Bolchiş şi a învăţătoarei Valeria Costin. Bunicii ei proveneau din familia Radu, cea mai veche familie din Chioar.

       Şcoala primara a făcut-o În Boineşti, Ţara Oaşului, clasa I de gimnaziu, la Baia Mare (1945-1946). În perioada 1946-1952, a urmat cursurile Liceului "Doamna Stanca" din Satu Mare, devenit, apoi, Liceul de Fete Român.

       Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale - Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj (1952-1956).

       A fost profesoară la Şcolile din Tămădău (Bucureşti), Tăuţi Măgheruş (Maramureş) şi Baia Mare. A deţinut funcţia de director adjunct, a condus practica pedagogică a studenţilor de la Facultatea de Ştiinte Naturale - Biologie a lnstitutului Pedagogic din Baia Mare, a realizat numeroase inspecţii speciale pentru cadrele didactice.

       În anul 1976, părăseşte România cu fiica Sanda Maria şi fiul Mihai Ovidiu cerând azil politic în Germania. Se stabileşte aici unde lucrează ca botanist la Ubersee Museum în Bremen şi la Gradina Botanică şi Muzeul din Augsburg.

       Participă la numeroase Conferinţe naţionale şi internaţionale pe teme privind ocrotirea naturii şi geo-botanica, publicând şi lucrări în domeniu.

       Debutează în anul 1969, în suplimentul “Maramureş” al ziarului local “Pentru socialism”, cu schiţa Lumini sângerii. Pe plan national, a debutat tot In 1969, în revista de turism “România pitorească”.

       Colaborări: Nord, Archeus. Pro Unione, Graiul Maramureşului, Glasul Maramureşului, Infomnaţia zilei de Maramureş (Baia Mare), Provincia Corvina (Hunedoara), Viaţa creştină, Cetatea Culturala (Cluj-Napoca), Unirea, Cultura creştină (Blaj), Aurora (Oradea), Aradul literar, Viaţa de pre¬tutindeni (Arad), Săptămâna muncheneză, Observator Miinchen. Curentul. Perspective. Apoziţia (Munchen), Lumea liberă, Micro-Magazin (New York), Căminul românesc (Geneva), Balada (Bonn), Origini (USA), „Cuvântul românesc” ziarul românilor din Canada (1977¬-1989), sub pseudonimul Cornelia Baltag, apoi, din 1986, sub numele real, Teresia B. Tătaru, Radio "Europa Libera", emisiunea "Tinerama" (1976-1980), sub pseudonimul Mara Mădăleanu.

       Este membră a Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din România, a Cenaclului literar "Nord" din Baia Mare, a Cercului cultural-artistic "Apoziţia" Munchen, a LiterArt-XXl, USA, a Asociaţiei Botaniştilor din Schwaben (Augsburg), a U.C.I.P. - Union Catholique Internationale de la Presse, în Colegiul redaetional al revistelor de cultura. Familia română şi Pro Unione, din Baia Mare şi în Colegiul redacţional al revistei “Provincia Corvina”, din Hunedoara, a Fundaţiei ”Pro Unione”, Filiala Baia Mare; Preşedinte de onoare al Asociatiei Educatorilor Catolici din judeţul Maramureş (AECJM).

       Premii: 2001 - La Salonul International de Carte de la Oradea - premiu pentru coordonarea lucrării Maramureş - mândria şi durerea noastra; 2004-2005 - Premiul Asociaţiei LiterArt XXI - Asociatia Internationala a Scriitorilor Romani şi Oamenilor de Arta Români şi al revistei Origini - Romanian Roots pentru volumul "Anii noştri de şcoală". Sovietizarea 1948-1956; 2007 - Premiul special pentru Proza scurtă în Limba Română pentru povestirea "Desigur, nu era decât vântul", la Concursul International "Poesie, Prosa e Arti figurrative" al Academiei Internaţionale "Il Convivio" din Sicilia;

       Bibliografie selectivă a operei: Baia Mare – Ghid Turistic (Baia Mare, 1967) / Comoara Pierdută: Povestiri albe, negre gri, albastre (În 3 ediţii: Munchen, Ed. Ion Dumitru, 1987; Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1997; Norcross, USA, Criterion Publishing, 2004) / Maramureşul, leagăn Românesc, (Ed. Nistru, Bruxelles, 1989) / Terminologia botanică creştină la poporul roman; studiu etnobotanic; Omagiul Prof. Alexandru Borza (Augsburg, 1993) / Floarea de piatră (Ed. Gutinul, Baia Mare) / Liceu, cimitir al tinereţii mele: Sovietizarea învăţământului românesc 1946-1952 (Vol I, Ed. Gutinul, Baia Mare) / Amintiri silvăşene din Ţara Haţegului; portretul unui sat haţegan din anii ’30 (Signata, Timişoara, 2001) / Anii noştri de şcoală; Sovietizarea 1948-1956 (Vol II, Norcross, USA, Criterion Publishing, 2004) / Lacrimarium: poeme (Provincia Corvina, Hunedoara, 2005) / Măriuca: roman (Ed. Gutinul, Baia Mare, 2005) / Maramureş – mândria şi durerea noastră: culegere de studii şi comentarii despre realităţi, fapte şi documente mai puţin cunoscute (Ed. Gutinul, Baia Mare, 2007) / Calendarul naturii pentru Pimpinell şi Pimpinella, pentru toţi copii lumii: valabil pentru fiecare an, iar cu mici diferenţe, pentru oricare regiune din zona temperată (Ed. Gutinul, Baia Mare, 2008) / Găina cea neascultătoare: o poveste adevărată (Ed. Surorilor Lauretane, Baia Mare, 2008) / Restituiri: roman (Bucureşti, Criterion Publishing, 2004) / Nemaipomenita vizită a lui Oimpinell si Pimpinella cu zâna Citrina la unchiul Portocal (Ed. Casei copilului didactic „Maria Montessori”, Baia Mare, 2009). Ultimile creaţii ale Domniei sale fiind “La vânătoare de oameni”, un roman cutremurător şi cartea pentru copii “Cei doi feciori de împărat şi fericirea”. Are alte volume în colaborare.

        Cei prezenţi vor avea parte şi de întâlnirea cu folkul şi poezia de calitate, deoarece moderatorul manifestării profesoara Virginia Paraschiv, vine cu un poet din Moldova noastră, mai exact din Siret, Bucovina în persoana lui IOAN MATEICIUC. Născut la data de 9 iunie 1986 în localitatea Siret din judeţul Suceava, Ioan Mateiciuc este absolvent al Universitaţii Al.I.Cuza din Iaşi, Facultatea de Filosofie, secţia de Ştiinţe Politice, promoţia 2008 şi masterand al Universităţii Ştefan Cel Mare din Suceava, Facultatea de Istoria, specializarea Managementul Relaţiilor Internaţionale şi Cooperarii Transfrontaliere. Este preşedinte al Asociaţiei pentru Cultură şi Solidaritate Peter Tomaschek şi sufletul Festivalului Naţional de Muzică Folk FOLKEVER de la Siret. Cochetează cu poezia în toate formele ei, dar din 2008 şi cu muzica, când împreună cu Grupul Floare de Iris, cucereşte locul I la Festivalul de muzică folk “Azur” din Satu Mare şi astfel se dedică muzicii în cea mai mare parte a timpului liber. Participă la nenumărate festivaluri la care cucereşte şi importante premii, înfiinţează “Cenaclul de Seară”, momente de poezie şi muzică bună, iar în 2010 împreună cu Oxana, decid să formeze Grupul “Altcumva”.

  Aşadar şi cea de-a doua întâlnire a scriitorilor din Ligă se întrevede a fi una deosebită!

                                                                                  Gelu DRAGOŞ