Pleacă cu duiumul românii tineri în lumea largă, pentru a-şi
cîştiga cele de trebuinţă. Dar adesea, îi înmoaie dorul de acasă, de familie şi
revin.
De curînd, l-am întîlnit cu bucurie pe consăteanul meu Ioan
Vasile Mortocean din Asuajul de Jos, în vîrstă de 41 de ani, tată a doi
copilaşi - fetiţa Ioana şi noul născut Ionuţ.
S-a întors acasă şi
ne-a mărturisit povestea vieţii
lui: "Am fost tare sărac, orfan de tată de la 13 ani, am pornit de pe
iarba verde... Am lucrat mai întîi la
"Mina Săsar" vreme de 7 ani, unde l-am avut coleg preţios pe artistul
Ioan Petreuş, apoi am ajuns disponibilizaţi un an şi apoi am tras încă 7 ani de muncă grea la
"Romplumb". Naveta devenea tot mai dificil de făcut de la Asuajul
nostru pînă la Baia Mare.
O verişoara plecată mai demult în Spania m-a contactat
asigurîndu-mă că acolo ar fi de lucru pentru mine. Mare amăgire. Am plecat în
20 iulie 2006, lăsîndu-mi nevasta în prag de naştere. Nu erau, nici în Spania,
cîinii cu colaci în coadă, nici vorbă de lucru şi după o săptămînă, ruinat şi
fără bani, m-am întors acasă. Dar vine şi norocul peste om. Vecinul meu Paul
Noadiş ce conduce o firma de construcţii la Paris mi-a aruncat "colacul de
salvare" şi de 4 ani lucrez acolo. Iată dovada: casă noua, masă şi familie
frumoasă.
Este o criză globală peste întreaga lume, dar omul vrednic
dovedeşte. A izbîndit şi Văsălică din Asuaj.
Prof. Emil DOMUŢA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu