Cântecul popular este precum binecuvântarea părinţilor
primită la vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ogradă.
Cântecul popular înseamnă sănătate pentru omul aflat
în patul suferinţei.
Cântecul popular este roua unei dimineţi minunate.
Mărioara
Pop –
lucrurile
prioritare îi sunt cultura, promovarea folclorului și a tradițiilor
Țara Lăpușului prin Mărioara Pop poate fi numită, fără a fi acuzați
de superficialitate – Țara Cântecului Popular, iar satul sau comuna Suciu de
Sus, atâta de dragă Mărioarei Pop, poate fi ridicată la rang de capitală –
Capitala cântecului popular.
,,Dragu mi-i unde-am venit,
Cu cine ne-am
întâlnit!
Dragu mi-i
unde-am intrat,
Cu cine ne-am
adunat!”.
este unul din
cântecele ce aparține tezaurului folcloric din Țara Maramureșului, dar
arhicunoscut în lumea satului tradițional, ce se potrivește, precum o mănușă,
și Mărioarei Pop. Dar, cine știe, pentru că nu are studiată rădăcina
folclorică, dacă nu cumva, acest cântec, motto, nu a pornit din Țara Lăpușului,
trecând munții și apoi, împământenindu-se în Maramureșul Istoric?!
Uite, un vrednic motiv de a depune efort pentru a-ți cunoaște
rădăcina și apartenența, folclorică, de această dată, spre a ști, și-a spune
lumii cine ești, și de unde vii? Că, încotro ne îndreptăm, vom vedea și,
desigur, dacă va merita, vor vorbi alții despre noi.
Mărioara Pop este Omul care știe să păstreze tradiția, știe să
respecte credința populară a moșilor și strămoșilor, și, mai presus de orice,
este omul, care, știe să privească cu speranță și zâmbet, cu încredere și
evlavie, către cer, pentru a-i cere, acestuia ajutor și sprijin.
Mărioara Pop, este Omul care și-a cunoscut dintotdeauna apartenența
lui la un neam și pentru ca acesta să nu se piardă a făcut ceea ce cere sfânta
rugăciune. Cu prețul sudorii frunții a plecat capul, punându-și familia, inima,
credința în mâna Creatorului Suprem. Atunci a spus, plină de credință, evlavie
și supunere: ,,Doamne ai grijă de mine și de familia mea. Dar, și de neamul
meu!”.
Ce am fi noi, fără rădăcină și apartenență la un neam? Nimic!
Gândiți-vă logic ... și dau un exemplu, cred eu, foarte concludent, câtă
suferință încape în sufletul celui care spune, umil, mereu în căutarea cuiva:
,,Toată lumea are-un neam,
Numai eu pe nimeni n-am!”.
Ar mai fi de rostit și altceva?
Gândiți-vă și contraziceți-mă, cât de fălos este cel cu neamul mare, și cum e
suflet unuia care nu are pe nimeni. Nu doresc nimănui să cunoască singurătatea!
Personal, mie mi-e frică de singurătate. Eu, îl rog pe bunul și dreptul
Dumnezeu, să nu mă pedepsească cu singurătate.
Oricât aș fi de călit, este singurul lucru de care fug, și nu cred
că aș rezista psihic, să-l ,,duc”, tocmai pentru că am un neam și-o rădăcină
sănătoasă, acolo unde-mi este vatra străbunilor – o știți, și dumneavoastră,
acasă la Chiuzbaia. Mă mândresc cu ,,dița și seminția” din care mă trag! Și cu
cele bune și cu cele rele! Sunt ale noastre și nimeni nu va da socoteală în
locul nostru!
Pentru Mărioara Pop, cântecul popular, înseamnă o clipă din viața
neamului românesc. Este foarte important să ne cunoaștem și mai presus de orice
să nu ne uităm neamul unde sau în care avem rădăcina căci, fiecare suntem
aparținători unui neam. Și, cum, neam cu neam se adună, și la bine și la rău,
pentru a petrece sau a sărbători, și în prag de sărbătoare, dar și la muncă –
Mărioara Pop, știe să adune în jurul ei oameni adevărați, prieteni adevărați,
mari iubitori de cântec popular, pentru a sărbători ... pentru a sărbători prin
joc și voie bună, cântecul popular și
pentru a sfinți tradiția poporului român.
Prin toată munca și osteneala depusă până în prezent de către
Mărioara Pop, pentru ieșirea pe piața muzical folclorică cu cele 3 C.D., ce-i
poartă glasul și inima pe cărările cântecului poplar, Mărioara Pop
înfăptuiește, de-adevăratelea, un act de cultură, așteptat și binevenit oricând
– ce satisface, aș zice, DORINȚA și IUBIREA de frumos a multora dintre noi.
Pentru interesul fața de valorile spirituale – trecute și prezente -
ale poporului român - un cuvânt de mulțumire trebuie să-i fie adresat Mărioarei
Pop cea care și-a adus un aport extrem
de important pentru păstrarea și valorificarea acestora. Și, vă asigur că nu
sunt mulți, precum Mărioara Pop, de-aceia, pe cei care trudesc pe ogorul cântecului
popular sau pentru valorificarea acestor comori, ar fi bine să-i iubim și să-i
respectăm până-i avem contemporanii noștri. Mă bucură acest fapt și mă face să
rostesc, fără a greși, cuvinte lăudabile la adresa dumneaiei – pentru că – acest cântec popular, AZI, NU
ARE VÂRSTĂ. Și, n-a avut niciodată!
Această ,,dulce povară”, cum i-au spus înaintașii, cântecului nostru
popular, a fost și este gestul suprem, asumat de Mărioara Pop tocmai pentru ca
aceea ce este frumos aici, în frumoasa Țară a Lăpușului, pe valea Suciurilor,
să nu moară, ba mai mult, să-l facă și altora cunoscut.
Poporul român – indiferent de timp și anotimp – indiferent de viața
zbuciumată ori tihnită, dusă de-a lungul istoriei, dar și-a definirii sale, a
creat valori, pentru a-și mângâia, uneori, durerea sau aleanul, alteori, a-și
veseli sau răcori – a se înțelege A-ȘI STÂMPĂRA - inima și sufletul.
Atunci când sufletul i-a fost încărcat de necaz, amar sau supărare –
crezând în viață dar și în ziua de mâine, românul – a creat – cântec. Asta a
înțeles el, că poate să-i fie o răbufnire ori descătușare. Așa a înțeles să
treacă peste acestea, prin cântec – căci acesta i-a fost alinare și mângâiere.
La vreme de bucurie și veselie – a răsunat șura de chiote, de
strigături – care mai de care mai haioase, mai ironice – pentru a veseli, ori
corecta, viața tradițională a satului. Câți dintre noi nu ne-am dori să avem
această putere – căci doar, despre o putere putem vorbi, înaintea talentului
și-a harului trimis de divinitate.
Cu glas dulce, uneori molcom, alteori săltăreț și vioi – totul,
rămâne în vatra satului. Aici se păstrează tradiția și folclorul. Aici, la
Suciu de Sus – sunt convins, că vom găsi mereu talent, valoare și mai presus de
orice, vom găsi autenticitate – IATĂ, doar trei din caracteristicile despre
care vorbim, și cu care ne putem, oricând, mândri.
Cântecul popular trebuie să cucerească inima ascultătorului, căci
doar el rămâne peste veacuri. Cântecul
popular poate dăinui în lume fără frica alterității, atunci când ,,pică pe
mâna” unor oameni precum Mărioara Pop.
Personal, mie, Mărioara Pop, ,,fiică a comunei Suciu de Sus”, mi-a
demonstrat de fiecare dată valoarea - și acest fapt m-a bucurat. Personal, m-a
convins, că aici, la granița dintre frumos și dumnezeiesc, aici, apărați de munții Țibleșului, tradiția și
folclorul, dar și cântecul popular este ridicat la rang de virtute morală și
spirituală.
Aici, la dumneavoastră, acestea își găsesc, numele și renumele, iar
acestea vor dăinui peste veacuri, pentru a arăta și altor trăitori din alte
veacuri viitoare – că am fost și suntem.
Iată, pentru a câta oară, aici, la Suciu de Sus, înfăptuindu-se un act
de cultură – extrem de important.
Personajul principal ... nimeni altul decât Mărioara Pop, și prin
ea, dumneavoastră, toți cei care o iubiți – mari iubitori de folclor. Cuvintele
de laudă i se cuvin din plin și sunt binemeritate. Laudă și respect se cuvine
și celor care au susținut-o în drumul ei – începând cu familia care i-a înțeles
rolul și rostul venirii ei pe acest binecuvântat pământ, pentru că știm în ce
lume trăim – a sacrificiului și a unei crize permanente. Mă bucur enorm de
mult, că aici la dumneavoastră, că aici la Suciu de Sus acest cuvânt – criză! –
nu este cunoscut. Orice lucru - și mai ales dacă vorbim despre actul de cultură
al unei comunități tradiționale – cere și se înfăptuiește cu sacrificiu. Cu
atât mai mult, îi crește valoarea și prețiozitatea. Mărioara Pop ne
demonstrează din plin toate acestea.
Mă bucură faptul că pe lângă celelalte sacrificii, în primul rând, Mărioara
Pop, este exigentă cu ea. Au fost ore, zile, săptămâni, luni, ba aș zice chiar
ani ... de zile, în care Mărioara Pop nu a făcut altceva decât să-și sacrifice
timp, din timpul ei prețios, pentru a repeta și iar repeta, pentru a se
antrena, și iar a se antrena, pentru a se căli și pregăti pentru a ieși pe
piață cu efortul muncii împlinite, dar și cu fruntea sus – MÂNDRĂ și MĂREAȚĂ,
de realizarea ce și-o asumă. Cuvintele, azi, sunt prea sărace în raport cu
valoarea realizărilor dumneavoastră, distinsă doamnă Mărioara Pop.
Recunosc, v-am urmărit, de multe ori, ascensiunea. V-am urmărit
aparițiile numeroase, de altfel, la posturile locale sau interjudețene, de
televiziune. V-am urmărit pentru a vă putea găsi ceva ,,nod în păpură” – din
punct de vedere etnologic, desigur, și-apoi, să vă pot, la modul cel mai frumos
de exprimare, ,,critica”. SINCER ... ați
fost mereu la înălțime! Ținuta dumneavoastră morală a fost și poate fi dată
oricând exemplu. Nu am găsit nimic nelalocul său.
Repertoriul original, costumul popular valoros, vă definesc și vă
departajează mult în fața altora care-și spun promotori culturali – promotori
de cântec popular. Verticalitatea dumneavoastră ... ținuta scenică ... vă urcă
pe scara valorilor și în ierarhia prețiozității. Terenul pe care vă aflați este
unul în ascensiune ... pentru că încă nu ați dat tot din ceea ce aveți frumos.
Cunoscându-vă sunt sigur că veți lupta cu orice sacrificiu, cu orice neajuns,
lipsă ori efort – pentru a ajunge în vârful unei ierarhii, greu definite. Dar, ajunsă acolo sus, CINSTEA, LAUDA,
VIRTUTEA MORALĂ, AUTENTICITATEA și VALOAREA, RESPECTUL și STIMA vor fi
cuvintele ce vă vor caracteriza.
Felicitări tuturor celor care îngrijesc și ocrotesc acest cântec
popular. Sunt sigur că moșii și strămoșii dumneavoastră, văzându-vă, sunt
mândri, sunt fericiți acolo în lumea în care sunt, în lumea fără dor, sunt
liniștiți, și mai presus de orice, sunt împăcați sufletește. Au crescut fii și
fiice, prunci și fete, nepoți și nepoate cu cinste, spre lauda tuturor. Și, cât
de frumos este pentru un părinte, atunci când, își aude odrasla lăudată!
Prin actul cultural ce l-ați
înfăptuit – nu s-a făcut altceva decât să se pună o piatră de temelie pentru
TRĂINICIE, pentru PERENITATE, pentru DĂINUIRE, dar și pentru FOLCLOR TRADIȚIONAL,
pentru TEZAURIZAREA cântecului popular, pentru PĂSTRAREA în timp, a valorii
noastre spirituale. Suntem datori cu astfel de acte de culturale. Pentru că și
noi, la rândul nostru, suntem, sau ar trebui să fim, exemplele, cuiva.
Dacă distrugem, alterăm, ucidem cultura, trădăm istoria – ce exemplu
mai putem fi? Nu pot avea decât cuvinte de laudă, de stimă și respect, celor
care iubesc cultura, cântecul popular, tradiția, folclorul.
Metaforic, interpretului de cântec popular, i se spune, fără a greși,
,,mesager”, sau ,,ambasador” – o definiție minunată, o exprimare frumoasă.
Sunteți, în fața noastră, ambasadorul cântecului popular autentic. Aici, în
Țara Lăpușului, capitala cântecului popular, capitala folclorului și a
tradițiilor autentice păstrate cu sfințenie, este comuna Suciu de Sus, numai și
numai prin dumneavoastră, Mărioara Pop.
Aici, avem oameni harnici, iscusiți, isteți, frumoși, primitori,
valorificatori și păstrători de comori spirituale. Aici, la Suciu de Sus,
,,omul sfințește locul!”. Aici, omul ,,nu face umbră pământului pe
care-l calcă!”. Și, mai presus de orice, aici, ,,omul potrivit este la locul
potrivit!”. Cultura este înțeleasă așa cum se cuvine – ca o icoană, ca o
comoară. Este comoara cea mai de preț sau ,,fără de preț”, a dumneavoastră.
Dovadă că ceea ce spun eu sunt certe, reale și adevărate, sunt
valorile sau comorile ridicate sau ,,pornite” în timp, de aici, din Suciu de
Sus.
Tot de aici, interpreta Mărioara
Pop, a pornit spre a duce mesajul său în lumea cântecului popular. A purtat,
s-a prezentat și va reprezentat cu cinste și mândrie, dar și cu frica de a nu
face ceva ce-ar putea dăuna satului. Nu ar fi dorit niciodată acest lucru,
pentru că, pentru Mărioara Pop – Țara Lăpușului, ori comuna Suciu de Sus
reprezintă mult. Cuvintele sunt sărace la câtă dragoste este adunată în inima
acestui ,,ambasador cultural” - Mărioara Pop. Provocați-o la o discuție despre
satul tradițional și-o să-i observați zvâcnirea dar și sclipirea din priviri.
Uneori, din atâta drag, ochii i se umezesc de lacrimi ... și acesta fiind un
gest de dragoste, pentru satul unde a crescut și de unde a plecat ducându-și
dorul și cântecul popular.
Sunt exemple ce ni le dă contemporaneitatea ... dar dacă deschidem
cartea de onoare a acestui sat, oare, câte lucruri frumoase vom mai găsi?! Pregătirea
profesională și culturală desăvârșită și-a pus-o în slujba și pentru promovarea
valorii din acest colț de rai – Suciu de Sus. Fin observator, dur și strict
pentru a nu altera valoarea și autenticitatea folclorului, pe care l-ar sluji
până la sacrificiul suprem, acest dascăl, luptă cu vitregia vieții. Dacă în
viață n-a avut parte de mult noroc, iat-o depășind această barieră, și
dăruindu-se întru totul folclorului. Este, fără a greși, o ,,slugă fără de
simbrie”. Duce mai departe, promovează și susține tradiția. Parc-o văd în
următoarele luni, ieșind pe piața muzical-folclorică, cu un nou album – semnat
Mărioara Pop (deși se mândrește cu câteva, deja!). Am găsit în acest om – ce nu
am găsit la mulți alții. Pentru ea, folclor, tradiție, obicei, înseamnă casă și
familie, înseamnă viață, suflet, mângâiere.
Mulțumesc pentru cinstea și onoarea ce mi-ați făcut-o, doamnă
Mărioara Pop, de-a-mi permite în aceste zile, sau în aceste clipe, de mare
bucurie spirituală, când, cântecul popular, este ridicat la rang de virtute, să
notez gând din gândul dumneavoastră. Azi, satul tradițional, răsună de cântec
și joc – căci la ,,pupitru”, este vocea
Mărioarei Pop. Sper că aceste rânduri să fie la înălțimea muncii și-a valorii
ce-o dați dumneavoastră. Dacă așa nu va fi, iertare, doamnă Mărioara Pop!
Mă aflu aici, din cel puțin două motive – unul sentimental și altul
moral. Sentimental - mă simt, de multă vreme, legat de acest colț din raiul
numit Suciu de Sus. Bucuriile dumneavoastră sunt și bucuriile noastre, și mai
ales ale mele. Vin cu drag aici, și m-aș bucura dacă aș găsi timp îndeajuns
pentru a petrece și mai mult timp, aici, la Suciu de Sus, căci de prieteni sau
gazde nici nu cred că ar mai fi vorba! Spun toate astea cunoscându-vă ca și
gazde.
Am găsit și sunt convins că oricare ar fi anotimpul trecerii mele
prin vatra acestui sat, voi găsi valoare la orice pas. Vom găsi oameni dornici
de-a spune întregii lumi despre această lume binecuvântată, despre această oază
de liniște și de spiritualitate.
Cu dragostea cu care voi păși în satul natal, cu aceiași dragoste mă
voi îndrepta, de fiecare dată, și spre dumneavoastră. Nu cred în sintagma
ochilor ce nu se văd și se uită! Undeva, într-un sertăraș al inimii vă voi
purta mereu mereu, indiferent care ar fi următorul pas din viață. Am colaborat
împreună, e drept puțin, pentru că așa au fost vremurile. Am pus baza și
temelia unor întâlniri de suflet, care vor rămâne pentru noi amintire, dar
pentru alții vor fi prețioase documente, ce le vor arăta altora, că ceea ce se
află aici, la Suciu de Sus, este adevăr, valoare, autenticitate!
Nu putem schimba nimic din ceea ce este trecut, dar, poate avem
ocazia să vorbim despre un viitor sănătos, în folosul nostru, al tuturor. De
pierdut, nu văd cine ar avea de pierdut! De câștigat ... sau, de câștigători,
dacă tot veni vorba, cred că am fi toți ... și cei tineri, și cei bătrâni. Și
cei de azi, dar mai presus de orice, și cei de mâine.
Așa ar trebui privit lucrul atunci când îl începi ... să vezi ce este
azi și care sunt oportunitățile de mâine, căci viitorul nostru ... este cum
este! Iertare pentru această sinceritate.
Înspre final, în dorința întâlnirii cu dumneavoastră și cu cântecul
popular atât de drag, nu pot decât să aduc, atâta cât îmi stă în putință,
mulțumiri. Cu un cuvânt de mulțumire permiteți-mi să mă adresez mamei
dumneavoastră, cea care va născut și crescut în acest spirit al iubirii
spirituale - și ea un talent desăvârșit. Poate, dacă în viața n-a prea avut
parte de susținerea celor de lângă dumneaiei, văzându-vă, iubindu-vă, a făcut
orice efort pentru ca dumneavoastră, Mărioara Pop, să-i urmați, dar și să-i
împliniți visul, neîmplinit.
Mulțumesc Mărioara Pop pentru
cinstea făcută de-a fi azi alături. Mulțumesc Mărioara Pop pentru bucuria și
căldura cu care ne primești și îți
înconjuri musafirii (oaspeții!), dar, eu, credeți-mă, nu mă simt, aici,
oaspete, ci, mai degrabă, sunt unul de-al locului, de-al casei. Și mă bucur că
e așa!
Iubitorii de cântec popular autentic
se pot bucura din plin de realizările dumneavoastră. Cred în puterea cuvântului
rostit și-a timpului ce va fi în favoarea tuturor. Doamne dă! Să nu lăsăm ziua,
ceasul, clipa acestei minunate sărbători să treacă, fără a profita de toate
bunătățile pregătite. Vrem, cu adevărat, să arătăm lumii, că știm să petrecem
așa cum se cuvine, în astfel de ocazii.
Mărioara Pop a fost și este mereu un om plin de energie. Ne-a
demonstrat că are puterea muntelui Țibleș și acuratețea apei curgătoare din
vârful acestui mândru și semeț munte. Doar uitându-te împrejur poți să-ți dai
seama cine este Mărioara Pop! Văzând vecinătatea muntelui, văzând apa ce duce
la ,,vale” răul și necazul, vezi locuitorul acestui ținut fără de apus. Îl vezi
– curat, semeț, isteț, sincer, primitor, ospitalier. Rar te întâlnești cu
astfel de ocazii, în schimb aici, în Țara Lăpușului, le întâlnești la fiecare
pas.
Rugându-l pe Dumnezeu să vă dea putere și sănătate mă apropiu și eu
de-un final, mulțumind, a câta oară, cerului pentru această binecuvântare. Încă
nici n-am plecat de pe meleagul dumneavoastră și deja, mă gândesc la următoarea
întâlnire care aș vrea să fie cât de curând. Doamne ajută!
Să ne vedem frumoși și sănătoși!
Mărioara Pop – a iubit, iubește și va iubi cântecul popular așa cum
iubește rugăciunea. A iubit, iubește și va iubi cântecul popular așa cum își
iubește familia și neamul. A iubit, iubește și va iubi cântecul popular așa cum
își iubește un părinte copilul. Mărioara Pop – este promotoarea autenticității
și-a valorilor naturale ale satului tradițional.
Mărioara Pop este un Prieten și un Om
care știe să-și iubească prietenii. Mărioara Pop știe să definească prietenia
și omenia foarte bine. Mărioara Pop nu
știe ce înseamnă ură, dispreț, neîncredere, minciună sau fățărnicie.
Sinceritatea sufletului ei este de admirat, fapt ce te face s-o îndrăgești
chiar din prima clipă. Apoi, auzindu-i glasul și cântecul, îți dai seama ce
frumoasă este viața. Și cât ai de pierdut dacă trece degeaba prin ea!
Talentul nu-i este deloc străin, ba dimpotrivă, Dumnezeu, în marea
Lui iubire i-a dăruit mult prea multe – o voce frumoasă și lină, un suflet
bland, o inimă de aur, o prietenie fără de margini. Mărioara Pop este Omul care
își recunoaște darul și harul lui Dumnezeu, și face tot ce îi stat în putință,
pentru a-l arăta sau a-l dărui și altora. Ea a primit un talant și știe ce să
facă cu el, nu la irosit, dimpotrivă, la înmulțit, și din el, a dat tuturor.
Și-ar da viața și sufletul pentru un prieten adevărat sau pentru familie.
Văzând-o pe Mărioara Pop, cunoscând-o pe Mărioara Pop, am mai
învățat ceva: să fiu sincer și să-mi iubesc familia și prietenii. Am învățat
(dar nu știu dacă voi reuși), să fiu sincer în fața prietenilor, să fiu deschis
și să-mi apăr adevăratele prietenii.
Iar
în final, pentru că tot am început cu cântec, haideți să terminăm tot cu
cântec, dar de această dată, unul cules de pe proaspătul C.D. – într-o
interpretare de excepție. Vocea minunată, cântecul vechi și valoros, desigur vă
vor încânta încă de la prima ascultare.
de VASILE BELE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu