(Costinaş
Valentin, Oarţa de Sus, nr.157, 54 de ani)
Povestea pe care mi-a spus-o Valentin
îmi întăreşte şi mai mult convingerea că femeile din Codru, mamele, erau de o
inteligenţă rară. Găseau soluţii adesea incredibile, în situaţii dificile, mai ales
când trebuiau să-şi mărite fetele sau să-şi însoare feciorii. În cadrul
familiei ele erau cele care aveau această responsabilitate şi nu se lăsau până
nu şi-o îndeplineau. În acelaşi timp ne arată ce efecte cumplite poate avea
consumul peste măsură al pălincii şi noaptea minţii.
- Domnule profesor, io v-am citit
cărţile şi povestile cu mniri fujiţi, da ştiu una mai ciudată, care s-o
petrecut la noi în Stremţ, pă când ieram prunc.
- Abia aştept să mi-o spui.
- O fost on fecior de-a li Nuţu Evii.
S-o fost hotărâtă şi să însoare şi şi-o aflat o fată în Soconzăl. S-o dus după
iè c-on prètin din sat. N-o ştiut, săracu,
ce-a păţî, că n-o vut mère pântu nimnic în lume.
- Mă faci din ce în ce mai curios.
- Să vedeţi ce-o păţât. Femèia cèiè
avè doauă fète. Una tănără şi frumoasă, cèielaltă mai hâdă şi mai trecută, fată
bătrână, că nu i-o trăbuit la nime.
Fecioru nost o mărs şi-o ièie pă cèie tânără şi frumoasă, că nici iel n-o fost
hâd.
- Şi ce s-a întâmplat ?
- Mama fètelor o vrut şi schèpe de
fata bătrână şi să vedeţi ce-o i-o vinit p-ân cap. L-o ominit pă fecior şi l-o
tăt îndemnat şi bèie palincă, până l-o îmbătat. Apoi l-o dus în cèie casă şi
l-o culcat. Apoi o adus-o pă fata cèie bătrână şi u-o culcat cu iel. I-o şi zâs
: „Amu îi femèia ta, poţi face ce vrei cu iè”. S-o fost întunecată deja şi
fecioru n-o văzut care fată îi. Păstă noapte şi-o făcut de lucru cu iè, că de
drăgăstoasă o fost drăgăstoasă, de numa numa. Demineaţă, când s-o făcut de zuă
o văzut cine-i lângă iel. Nervos, s-o dus la femèie şi i-o spus că nu aşè le-o
fost târgu, că lui îi trebe cèielaltă fată.
- Nu să mai poate, dragu nanii. N-ai
fost tu de acord asară şi te culci cu iè ? Amu, dăcă u-ai băjocorit,
n-o poţi lăsa de ruşinea satului. Trebe şi-o duci. Nu te uita că-i mai trecută,
că nu-i găină şi-o fierbi în oală şi să n-o poţi mânca. Apoi, n-ai auzât tu că
pă găina bătrână să face zupa bunâ?!
- Şi a dus-o ?
- U-o dus, că n-o avut ce face. Dup-acè i-o turnat o
grămadă de prunci. În tăt anu câte unu. Amu o bună parte dintre stremţèni îs
urmaşii lor.
Septembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu