joi, 24 martie 2016

POESIS - ALINA NARCISA CRISTIAN

Ploi De Dor
       În memoria tatălui meu, Liviu

Ploaia îţi scaldă mormântul
Lacrimi de îngeri revin
Scutură iarăşi pământul
An de dureri în senin

Doarme oraşul în noapte
Dorm şi cei vii, iar cei morţi
Somnul de veci înspre “poate”
Mâine am raze la porţi

Plouă de dor în mormânturi
Triste iubiri ce răpun
Suflete azi vii şi cânturi
Uitate-n ceruri rămân

Ploaia îţi scaldă mormântul
Stau şi privesc în destin
Timpul sfidează pământul
Iubiri ce pleacă şi vin

Trec în galop zile negre
Doliu în suflet purtat
Anul se apropie funebru
Tată eu nu te-am uitat!

Ploua într-una de-o vreme
Sufletul meu ne-mpăcat
Stratul de lut ce se-aşterne
Zi după zi-i mângâiat

Plouă şi-ţi scaldă mormântul
Parcă e scris în senin
Vântul să-ntoarcă pământul
Timpuri apuse revin....


Aştept să mă pierd în tine

 Aştept să mă pierd iar în tine...
În sufletul tău mă-nfior
Doar braţele tale-n destine
Mă poartă pe-al gândului dor.

 Strig ziua ce trece prin mine
Şi visele tale mă dor
E bine când eşti lângă mine
În sufletu-ţii cald mă-nfăşor.

 Speranţe ce azi vin şi pleacă
Se-aştern neîncetat zi de zi
Spun inimii dorul să-i tacă
Să-aştepte în praguri târzii.

 Văd soarele iar că apune
Şi cerul cum plânge pe-un nor
De-amurg îmi e sete şi–mi spune
Întreaga-ţi fiinţă ...mi-e dor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu