sâmbătă, 24 decembrie 2016

Noi de spre noi, tot mai în șoaptă…

Este semnalul oficial că, acolo, românii chiar au ajuns o minoritate… Până acum erau minoritari prin puterea vocii lor, prin posibilitatea de a se face auziți în restul țării, și nu doar în Bucureștiul hienelor politice. Acum, însă, prin însăși (ne)prezența lor fizică… Căci absența de la urne, din teamă sau dezamăgire, punctează începutul celui mai violent proces de ștergere a identității lor.
Acum, românii din Harghita nu mai sunt nici măcar reprezentanți la nivelul unui grup parlamentar specific „altor minorități”. În forul reprezentativ al tuturor românilor, ei nu mai există. Nici măcar cât o subpondere din reprezentarea românilor din Diaspora. (Și ce ironic ar fi ca, din compasiune, românii din Harghita să fie reprezentanți în Parlament prin bunăvoința unui parlamentar ales al Diasporei?!). Acum… Pentru că în „reprezentarea” ironică pe care ne-au promis-o parlamentarii UDMR de Harghita, peste doi ani, românii vor fi pesemne într-un grup extraparlamentar al singurei minorități pe care o vor veneticii în țara noastră: cea a românilor.
De ani și ani, românii din Harghita și Covasna au avertizat că se va ajunge aici. Ei, în țara lor, să fie reprezentanți de etnicii minoritari… Și de tot atâția ani, pseudoreprezentanții lor în Parlament nu au fost în stare, nu au fost interesați, să facă amendamente la legea electorală prin care, românilor, să li se asigure de facto un număr de reprezentanți în parlament.
Iar astăzi, cu doi ani înainte de marele jubileu al Unirii, românii din Harghita nu se bucură nici măcar de o minimă protecție din partea Statului Român. Au ajuns sub nivelul de drepturi asigurat oricărei minorități recunoscute legal (ori impusă) de pe plaiurile nostre, dar cu obligații înzecite.
Deja, la nivelul prezenței în cele două camere, maghiarimea se consideră în pragul constituirii unui grup parlamentar… regional. Primul pas. Și o vor face, fiind poate cea mai importantă etapă în crearea și impunerea ideii de parlament regional. Un grup parlamentar în care se regăsesc cei mai mari șacali postdecembriști. Cei mai mari dușmani declarați ai drepturilor noastre, ai fundamentelor Statului Român, ai caracterului unitar.
Iar numele senatorilor și deputaților UDMR nici nu merită pomenite… La cât se hlizesc acum pe seama a ceea ce vor ei să consemneze ca final istoric, ultimii români din zonă, oricum și le vor grava singuri în manualele de istorie pe care le tot rescriu. Și vom auzi într-una de ei. De faptele lor, de veninul vărsat, de semințele otrăvite ce s-au transformat în rădăcinile vineții ale destrămării noastre, ale alungării și ștergerii noastre, ca prezență și continuitate…
Și vom ajunge să mai vorbim, să mai citim despre românii din Harghita (apoi și de cei din Covasna, poate și din alte zone ale țării), nu din cărțile de istorie, nici măcar de acolo!, ci din poveștile ce vor fi spuse în șoaptă de urmașii ultimilor români.
În asemenea condiții, peste doi ani, cel puțin în Harghita, nu vom celebra Unirea… Ci ni se va face pomana de comemorare. Deja mesajul a fost dat de la Budapesta, și de va fi nevoie, ungurimea și maghiarimea vor vărsa și sânge de români, ne vor crăpa țestele și ne vor împunge în pântecele ultimelor mame ai ultimilor români nenăscuți încă. Acolo, dacă nu facem ceva, peste doi ani va fi comemorarea dezunirii noastre prin indiferență, cumsecădenie transformată în neghiobie, și tăcere în fața trădărilor la care s-au dedat cozile noastre de topor…
Despre toate acestea se vorbește în șoaptă… Chiar și acum, când toate fotoliile de senatori și deputați ai Harghitei au intrat pe mâna UDMR. Și la votul direct, dar și la redistribuire (ori măcar aici legea trebuia ajustată pentru a asigura reprezentarea românilor într-o astfel de situație).
Și nici măcar cei ce au cerșit voturi din postura de „naționaliști”, nu se agită. Pentru că nu mai sunt interesați. Deși, naționalist nu ești doar prin vorbe și ridicole gesturi în precampanii și campanii electorale; naționalist ești și în clipa, sau mai ales atunci!, când te-ai îndepărtat de șansa huzurului politic. Te dezbraci de hainele politice în care te-ai împleticit și îți dezvelești cămașa destinului. Pentru că nu poți fi naționalist câteva săptămâni într-un mandat. Ești pentru vecie sau nu ești deloc!
Vor urma ani grei pentru românii din Harghita. Dar și pentru cei din Covasna. Poate și pentru românii din restul țării, căci veneticii ne urăsc pentru cei 100 de ani de Mare Unire. Și pe care ni vor bătuți în dunga clopotului.
Dar nu trebuie să ne lăsăm timorați de această lipsă de rerezentare parlamentară! Trebuie să luptăm pentru a impune reprezentarea noastră de drept în Harghita și Covasna, prin orice mijloace, media și a societății civile naționaliste, de acum, singura societate civilă care poate fi în folosul nostru real, în Harghita și Covasna, dar și în restul țării, deopotrivă, ba, și în Diaspora!
Adică, ori o societate civilă naționalistă asumată ori resemnarea de a mai vorbi, noi de spre noi, doar în șoaptă…
Cezar Adonis Mihalache – Națiunea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu