REMEMBER MIHAI EMINESCU

15 ianuarie 1850

1. „DE CE CRISTOS E AŞA DE MARE? PENTRU CĂ PRIN IUBIRE A FĂCUT CA CEARTA ÎNTRE VOINŢE (OAMENI) SĂ FIE IMPOSIBILĂ. CÂND IUBIREA ESTE, - ŞI EA ESTE NUMAI CÂND E RECIPROCĂ - ŞI RECIPROCĂ ABSOLUT VA SĂ ZICĂ UNIVESALĂ; CÂND IUBIREA E, CEARTA E CU NEPUTINŢĂ, ŞI DE E CU PUTINŢĂ, EA NU E DECÂT CAUZA UNEI IUBIRI PREÎNNOITE Ş MAI ADÂNCI DE CUM FUSE-NAINTE".

***

2. „DUMNEZEU E UN ATOM, UN PUNCT MATEMATIC, PUNCTUL COMUN UNDE SE LOVESC TOATE PUTERILE PĂMÂNTULUI SPRE A CONSTITUI ORGANISMUL DE LEGI, SISTEMA COSMICĂ”.

***

3. „Cestiunea (problema) de  căpetenie pentru ISTORIA şi continuitatea de dezvoltare a ŢĂRII NOASTRE este ca elementul românesc să rămîie (rămână) cel dominant, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvânt geniul lui să rămâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această dezvoltare." ”Iubesc poporul românesc, fără a iubi pe semidocţii şi superficialităţile sale”.

Mihai Eminescu (1850-1889),

 „POET NEPERECHE", prozator, jurnalist, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la ideile romantismului european din sec. al  XVIII-lea şi al XIX-lea, şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia chiar a dorit să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia agresivă pentru copilărie, melancolia  şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Schopenhauer şi Kant.  A lucrat un timp la traducerea cărţii "Critica raţiunii pure", la îndemnul lui Maiorescu, cel care-i ceruse să-şi ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă. În anul 1948, a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Există mai multe teorii cu referire la moartea sa. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti, sub "teiul sfânt", după spusele lui Caragiale. George Călinescu spune despre moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc..." iar Tudor Vianu afirma: "Fără Eminescu am fi altfel şi  mai săraci!"

P.S.  Oare ce le-ar spune azi patriotul Mihai Eminescu, parlamentarilor români și în speță celor din Ardeal, cu referire la obrăzniciile ungurilor în anul centenar?... „SOMNOROASE CUCUVELE...PE LA... COȘURI, DORM... ALENE!”

„REFLECȚII SUFLETEȘTI” vol. II,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul