15
ianuarie 1850
1. „DE CE
CRISTOS E AŞA DE MARE? PENTRU CĂ PRIN IUBIRE A FĂCUT CA CEARTA ÎNTRE VOINŢE (OAMENI) SĂ FIE
IMPOSIBILĂ. CÂND IUBIREA ESTE, - ŞI EA ESTE NUMAI CÂND E RECIPROCĂ - ŞI
RECIPROCĂ ABSOLUT VA SĂ ZICĂ UNIVESALĂ; CÂND IUBIREA E, CEARTA E CU NEPUTINŢĂ,
ŞI DE E CU PUTINŢĂ, EA NU E DECÂT CAUZA UNEI IUBIRI PREÎNNOITE Ş MAI ADÂNCI DE
CUM FUSE-NAINTE".
***
2. „DUMNEZEU E
UN ATOM, UN PUNCT MATEMATIC, PUNCTUL COMUN UNDE SE LOVESC TOATE PUTERILE
PĂMÂNTULUI SPRE A CONSTITUI ORGANISMUL DE LEGI, SISTEMA COSMICĂ”.
***
3. „Cestiunea (problema) de căpetenie pentru ISTORIA şi continuitatea de
dezvoltare a ŢĂRII NOASTRE este ca elementul
românesc să rămîie (rămână) cel dominant, ca limba lui, înclinările lui
oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvânt geniul lui să rămâie şi pe
viitor norma de dezvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această
dezvoltare." ”Iubesc poporul
românesc, fără a iubi pe semidocţii şi superficialităţile sale”.
Mihai Eminescu (1850-1889),
„POET NEPERECHE", prozator,
jurnalist, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea
mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la
ideile romantismului european din sec. al
XVIII-lea şi al XIX-lea, şi-a asimilat viziunile poetice occidentale,
creaţia sa aparţinând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în
care Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale romantismului european,
gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia chiar a dorit
să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia
agresivă pentru copilărie, melancolia şi
cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură. Avea o bună educaţie
filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale
epocii sale, de la Heraclit la Platon,
de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Schopenhauer şi Kant. A lucrat un timp la traducerea cărţii "Critica
raţiunii pure", la îndemnul lui Maiorescu, cel care-i ceruse să-şi ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan
nefinalizat până la urmă. În anul 1948, a fost ales post-mortem membru
al Academiei Române. Există mai multe teorii cu referire la moartea sa.
A fost înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti, sub "teiul
sfânt", după spusele lui Caragiale. George Călinescu spune despre
moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de
viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul
românesc..." iar Tudor Vianu afirma: "Fără
Eminescu am fi altfel şi mai săraci!"
P.S. Oare ce le-ar spune azi patriotul Mihai
Eminescu, parlamentarilor români și în speță celor din Ardeal, cu referire la obrăzniciile
ungurilor în anul centenar?... „SOMNOROASE CUCUVELE...PE LA... COȘURI,
DORM... ALENE!”
„REFLECȚII SUFLETEȘTI” vol. II,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș
Preot Ortodox Român Ilie
Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu