De trei decenii aud sunetele limbii române cum stau la sfat între coperțile unei reviste cu rol mesianic. De trei decenii această nobilă și necesară publicație, LIMBA ROMÂNĂ, care apare la Chișinău, este amvonul spiritului unionist prin cultură. Fără ostentații, ci cu inteligență cărturărească, cu tenacitate și viziune clară. Deseori vremile nu i-au fost favorabile, dar dorința și nevoia de a fi au avut semnul izbânzii. Avându-l la cârmă pe editorul Alexandru Bantoș, redactor-șef, și o excepțională echipă redacțională, intelectuali străluciți de pe cele două maluri ale Prutului, durata este asigurată. De fiecare dată când primesc un număr, am sentimentul că granița a dispărut de pe Prut. Deoarece sumarul nu ține seama de ape trecătoare, ci cuprinde teme cardinale ale culturii române.
Greu ajung să intru în posesia unui număr din revistă. Dar nu imposibil.
Recent, la Strășeni, în Basarabia, au avut loc manifestări sub semnul lui
Eminescu. Din Maramureș au participat și reprezentanți ai Consiliului județean:
consilierii Gheorghe Mihai Bârlea,Talida Roman și Andrei Vlad. Cum scriitorul
Gheorghe Mihai Bârlea este membru în colegiul de redacție al revistei LIMBA
ROMÂNĂ, mi-a adus numărul din martie-aprilie 2021. Sumarul îmi argumentează
părerile de mai sus. Nu am cum să vă enumăr articolele din revista de peste 350
de pagini. Și totuși câteva repere voi aminti. Revista apare sub auspiciile
Academiei Române. Structura acestui număr grupează teme importante, care stau
în atenția conducerii revistei: argument, reântregirea și noi, eveniment,
coșeriana, cuvinte dezvelite, terminologie și limbaj, cum scriem, cum vorbim,
onomastica, recitirea clasicilor, critică, eseu, interferențe culturale,
aniversare, itinerar editorial, pro didactica, însemne identitare, cărți și
atitudini, lecțiile istoriei, dialogul artelor, starea de veghe.
Fiecare capitol este ilustrat de articole sobre, profunde, care comentează
fenomenul istoric și cel literar de pe cele două maluri românești ale Prutului.
Amintesc câteva. Editorialul semnat de redactorul-șef Alexandru Bantoș este
convingător pentru direcția asumată de revistă: „În Unire stă puterea.” Un îndemn
eminescian, mereu actual, de care basarabenii trebuie să țină cont, în special
în aceste vremuri tulburi. Dar nu numai basarabenii. Studiul istoricului
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, este o pledoarie tocmai despre
Unirea Basarabiei cu România. Celebrul savant lingvist, de origine basarabeană,
Eugen Coșeriu, este evocat prin intermediul unor scrisori primite de la
prieteni și alți lingviști din lume. Doctorul în filologie, Tatiana Trebeș, se
ocupă de influența sovietică asupra inventarului de nume tradițional
(1944-1989).
Revista găzduiește o serie de articole la aniversarea criticului literar Ana
Bantoș, redactor-șef adjunct al revistei. Arcadie Suceveanu, președintele
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, așează acest prag de vârstă sub
semnul maturității creatoare, având caratele nobleței. Din Maramureș, prin
vocea autorizată a criticului literar dr. Terezia Filip, este privită
literatura română a Basarabiei postbelice, prin grila analitică și conceptuală
a Anei Bantoș. Un capitol extrem de instructiv mi se pare pro didactica, care
se ocupă de literatură, în sistemul disciplinelor școlare. Universitari,
filologi, specialiști în pedagogie, profesori de liceu scriu despre acțiunea
pedagogică de formare a vorbitorului cult de limba română, care reprezintă cu
adevărat o problemă. Sunt eforturi conjugate ale tuturor cadrelor didactice
pentru o comunicare corectă. Profesoara Maria Hadârcă ajunge la recomandarea
lingvistului Eugen Coșeriu: „toți profesorii, indiferent de materia pe care o predau,
trebuie să fie și profesori de limba română.” Doctorandul Ioan Nicolae Pop, de
la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, aduce un omagiu omului de cultură și
patriotului, academician Nicolae Dabija, „devenit românul fără graniță,
scriitorul care a biciuit prin cuvinte lumea rău intenționată și abuzivă în
manifestări, rămânând în memoria neamului său o bornă a binelui.”
Nu este ocolit nici comentariul politic, tocmai pentru a informa cititorii
despre starea națiunii. Se amintește că Președinta Republicii Moldova, doamna
Maia Sandu, a semnat decretul de dizolvare a legislativului, stabilind ziua
alegerilor anticipate. Se apreciază că scrutinul din 11 iulie este crucial
pentru soarta Republicii. Este comentată și cartea „Minciuna mai mare decât
războiul,” care învinge războiul informațional al Rusiei împotriva României și
Republicii Moldova. O revistă fundamentală pentru spiritul românesc, semnul că
unirea prin cultură este evidentă. Marchează veghea pentru libertate. Acest
număr este editat cu sprijinul financiar al Academiei Române.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu