Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, lucruri pe care nu le-ați știut!

 În spatele autorului lui "Zdreanţă" şi al "Florilor de mucigai" stă o poveste de viaţă aventuroasa, agitata  si puţin cunoscută. Viaţa lui Arghezi a devenit alta, doar cand  s-a aşezat la Mărţişor, alături de soţie şi cei doi copii, Mitzura şi Baruţu.

Ce se cunoaste mai putin despre  Tudor Arghezi ?

1- Arghezi nu şi-a încheiat studiile liceale si s-a călugărit...

2-  A fost ''Călugărul Iosif'' de la Mănăstirea Cernica...

3- Pe vremea când căuta împlinirea prin credinţă şi îmbrăcase haina monahală la mănăstirea Cernica, Arghezi a avut o relaţia amoroasă cu profesoara Constanţa Zissu. În urma relaţiei, doamna a rămas însărcinată. Într-o epocă dominată de prejudecăţi, în condiţiile în care tatăl copilului nenăscut era un călugăr, Constanţa Zisu n-a avut de ales şi s-a refugiat la Paris pentru a naste.

4- Pentru iubita sa şi pentru copil, Arghezi a abandonat călugăria şi a plecat dupa ei la la Paris. Aici s-a născut în 1905 primul copil al lui Arghezi, ELIAZAR LOTAR TEODORESCU . Arghezi îl recunoaşte cu acte în regulă, dar nu s-a casatorit, dorind inca sa se preoteasca. Alături de Constanţa şi de copil Arghezi pleacă din Franţa unde nu s-a putut lipi de invatamantul teologic , spre Elveţia.

Pentru o vreme s-au mutat  la Geneva , unde  Arghezi a vrut  să urmeze cursurile Universităţii Catolice de la Fribourg. Cum nu avea bacalaureatul, nu a fost posibil. Apoi din cand in cand a mai asistat la unele cursuri in Universităţii din Geneva... fara sansa de a se lipi ...din mers .

5- In Elveţia, a stat o vreme si la Mănăstirea Cordelierilor unde din nou i s-a cerut sa devina catolic.  Se spune că şi-a câştigat existenţa în cei cinci ani cât a trăit pe meleaguri străine lucrand zilier pe oriunde ... prin ateliere, la bijutieri şi ceasornicari. 

6-A încercat să locuiască la Londra o perioadă, pentru a învăţa limba engleză... Nu s-a lipit!

7- A ajuns şi în Italia, unde nu s-a  putut  inscrie la cursuri teologice A muncit şi aici din greu pentru a-şi câştiga existenţa.

8- Arghezi a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate (1918 si 1943)

( In 1912... fugar de la 19 ani, Arghezi a revenit în ţară după 7 ani de pribegie.)

Următorii patru ani pana  în 1916, când România intră în primul război mondial, publică pamflete şi articole polemice prin ziarele vremii .

 În 1918, anul Marii Uniri, împreună cu alţi 11 ziarişti este închis în penitenciarul Văcăreşti, acuzat de trădare pentru că se pronunţase în favoarea neutralităţii României în primul război mondial.

           9- a publicat primul volum de poezii la 47ani (Cuvinte potrivite)

           10- Sub genericul “Bilete de papagal” publică pamflete. La 30 septembrie 1943 apare pamfletul “Baroane” în care este atacat ambasadorul german la Bucureşti, Manfred von Killinger. Ziarul este confiscat iar Arghezi e închis la Bucureşti .

            11- din1948 pana in1952 -poetul a fost interzis o dată cu instaurarea regimului comunist.

Este reabilitat, in 1952 de Gheorghe Gheorghiu Dej, apoi distins cu titluri şi premii, ales membru al Academiei Române şi sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani.

A trăit bine, ultimii 15 ani ai vietii, până în 1967 ( când a murit)

 Despre Eliazar Lotar Teodorescu ( Eli Lotar ) :

Fiul ilegitim al lui Arghezi plimbat prin toara Europa a ajuns si in Bucuresti. Aici a fost dat la scoala , in 1912 (cand avea7ani)

Bucurestiul nu l-a incantat si in 1924, tot la 19 ani a decis să-şi ia soarta în mâini şi a plecat pe cont propriu la Paris.

Eliazar o cunoaşte la Paris pe fotografa Germaine Louise Krull, cea care îi va invata noua meserie, fotografia.

Fiul lui Arhezi avea 20 de ani, iar Germaine, (care era căsătorită,) avea 30 de ani.

Din relatia amoroasă, fiul lui Arghezi are de castigat.  Germaine Krull  il poarta pe la expoziţii de fotografie , pentru a vedea si fotografiile maestrilor vremii. .

În 1926 (la 21ani) fiul lui Arghezi a devenit oficial cetăţean francez fiind născut in Franta. A făcut din fotografia artistica o profesie. A publicat fotografii in reviste celebre precum Jazz sau Variétés. De la fotograf, ajunge cameraman, operator, şi chiar regizor de film. S-a dedicat cinematografiei şi a colaborat cu nume mari precum regizorii Rene Clair sau Jean Renoir,  dar şi cu artişti precum  Jean Cocteau, Malraux sau Dali. Graţie talentului, Eli Lotar devine un nume celebru la Paris în perioada interbelică .

Eli Lotar a  practicat fotografia documentară suprarealista, realizând chiar fotografii despre cruzimea din abatoarele din Paris.

Se spune că Arghezi, a ţinut legătura cu fiul său în perioada în care acesta se afla la Paris a încercat să-l convingă să revină în Romania (??), însă efortul nu a avut succes. Fiul său a rămas la Paris şi a ajuns o celebritate. Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar (in oraşelul Aubervilliers situat  la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis) Filmul său "Aubervilliers" a fost selecţionat la festivalul de la Cannes in 1946. Fiul lui Arghezi a murit la Paris pe  22 februarie 1969.

Eliazar Lotar Teodorescu ( Eli Lotar ) este un nume care nu spune nimic multor români. Ramane copilul nelegitim al lui Tudor Arghezi. Este insa un nume cunoscut în Franţa, o celebritate pentru francezii pasionaţi de cinematografie şi fotografie. În memoria unuia dintre cei mai buni fotografi ai Parisului, francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar.

                                                                                                C.L.L.