Arhitectul, lemnul și rugăciunea

 

de Gheorghe Pârja

Auzisem de vestitele isprăvi pe verticală ale arhitectului Dorel Cordoș, dar informațiile mele aveau suficientă improvizație, alunecând pe suprafața lumii. A venit și ziua iluminării. Inginerul-inventator, Ștefan Marinca, mă invită, cu puțini ani în urmă, în satul lui natal, Budești, la Mănăstirea Roșia. De acest sat, de pe Cosău, mă leagă câțiva ani de copilărie și învățare. Acolo, la mănăstire, unde a avut loc un simpozion despre tradiția Maramureșului, am stat față în față cu arhitectul Cordoș. A fost o lecție de cunoaștere a operei sale. Chiar Mănăstirea Budești, în care ne aflam, este rodul gândirii dumisale. Dar a fost și un prilej de consemnare a câtorva momente esențiale ale devenirii sale biografice.

S-a născut, în urmă cu șapte decenii, în 15 aprilie 1952, în municipiul Piatra Neamț. Primii ani ai copilăriei și-i petrece și la sat. De la șapte ani se mută la Miercurea Ciuc, unde urmează școala primară și gimnazială, precum și liceul. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, devenind arhitect. Începutul de carieră îl poartă pe la Turnu Severin, Palatul Cotroceni, Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Un moment al vieții îl apropie de biserică. L-a cunoscut pe părintele Galeriu, și era nelipsit la cateheza de luni seara. Aici veneau și Ioan Alexandru și Sorin Dumitrescu, cu care arhitectul s-a împrietenit, purtând cu ei un dialog cultural folositor. Îl interesează biserica, atât ca formă arhitecturală, dar mai ales ca substanță.

Din 1992 se stabilește la Sighetu Marmației. De aici, veghează și cercetează cu atenție și pasiune profesională casele vechi, bisericile de lemn și satele Maramureșului. Observațiile făcute i-au dat prilejul să scrie: „În jurul bisericii, un axis mundi al acestui ținut, gravitează casele cu acoperișuri piramidale, așezate în curți îmbrățișate de ulițele șerpuite, care leagă dealul de biserică și casa de deal”. Din aproape în aproape, arhitectul s-a încărcat aici cu o energie nebănuită, care trebuia să se întrupeze. Așa a proiectat Ansamblul Monahal Bârsana, una dintre cele mai ingenioase zidiri de pe aceste locuri. Și nu numai. O filocalie mlădiată în lemn! Apoi, Ansamblul Monahal de la Săpânța-Peri este și un pariu câștigat cu istoria, având în vedere că celebra mănăstire, din dreapta Tisei, s-a retras demult în cărțile de istorie veche. Și aici, la Săpânța, arhitectul Cordoș a dat dovadă de iscusința minții, având tenacitatea marilor visători de a străpunge cerul.

Proiectează Catedrala “Sfânta Treime” din Baia Mare, o minune a arhitecturii băimărene. Proiectează Biserica Ortodoxă din Vadu Izei, două pensiuni turistice: “Casa Iurca de Călinești” din Sighetu Marmației și “Hanu’ lui Cobâlă,” între Cavnic și Budești. Nu uit nici Biserica Mănăstirii Rohia. Acest inventar de ansambluri arhitectonice face parte din înnobilarea Maramureșului, purtând amprenta vizionară a arhitectului Cordoș. Și-a mai pus semnătura inteligenței și iscodirii pe edificii la Sâmbăta de Sus, la Cluj-Napoca, Lainici, Scărișoara Nouă ori pe Biserici Ortodoxe din Spania.

Acesta ar fi portretul unui om de excepție, care a transformat discreția, modestia, dar și înverșunarea creației, în fapte unice pe fața pământului. De unde se vede că arhitectul este un inventator de timp concret, de durată și formă unică. Da, este o binecuvântare pentru Maramureș! Și, după cum se vede, și pentru alte plaiuri. Arhitectul Dorel Cordoș a lucrat pe verticală, apropiind Cerul de pământ. Părintele Galeriu i-a spus, într-o seară, la Biserica Silvestru: “însăși munca este o rugăciune”. Cred că această învățătură profundă i se potrivește foarte bine arhitectului Dorel Cordoș.

Prietenii din Maramureș i-au intuit foarte bine dimensiunea personalității. Ștefan Marinca: „Orice operă, cu semnătura lui Dorel Cordoș, se remarcă prin înfrățirea lucrării cu locul ales, încât el, arhitectul, poate fi numit omul ce însuflețește locul”. Iar profesorul și poetul Ion Petrovai este și mai aplicat: „Pe mine mă uimește că un arhitect, Dorel Cordoș, renaște Maramureșul”. Eu, domnule arhitect Dorel Cordoș, am încercat să fac legătura dintre reperele personalității Dumneavoastră: arhitectura, lemnul și rugăciunea. Cum spuneați cu un prilej: biserica maramureșeană este legătura dintre om și Dumnezeu!

Astăzi este 15 aprilie! La mulți ani, maestre Dorel Cordoș!