Am primit cea mai recentă carte scrisă de colega şi prietena mai mare Olimpia Mureşan – „Scrieri literare”, Colecţia Critică, Editura "eCreator" Baia Mare prin intermediul „fârtatului” Vasile Bele. Primul lucru care impresionează este faptul că ne aduce în memorie pe câţiva dintre scriitorii din Ţara Codrului şi Ţara Chioarului care nu mai sunt şi mă refer la Traian Rus şi Ioan Mureşan Lazăr. Apoi ne surprinde prin câteva creaţii literare proprii, proză de fapt, cum ar fi: „Povestiri din Ţara Codrului”, „Glasul roţilor de tren”, „Ina şi Iza”, „Povestea vulturului” dar şi prin poezia „Nu mă mai dor!” dedicată fraţilor dentişti Iacob din Ulmeni.
Din cuprinsul volumului mi-am dat seama că autoarea Olimpia Mureşan a fost prezentă la lansările de carte a autorilor cuprinşi ori a primit
respectivele cărţi cu autograf, ceea ce îi dezvăluie caracterul altruist şi
sufletist al ei. De unde şi subiectivismul întâlnit în unele materiale, dar care nu deranjează, dimpotrivă, îi aduce plus valoare!
Prefaţa „Despre confraţi, cu dragoste” este scrisă
de către Nicolae Dina, care spune, printre altele: „...volumul de faţă
evidenţiază, în autoarea lui, o personalitate marcantă, un intelectual
autentic, cu remarcabilă cultură generală, dar şi un critic literar care ştie
să aprecieze valoarea fiecărui scriitor de ale cărui opere se ocupă, stăpânind
cu rigurozitate ştiinţa artei literare.”
Cartea cuprinde aproximativ 50 de texte reprezentând
mai multe genuri literare: proză scurtă, jurnal de călătorie, eseuri,
reportaje, convorbiri spirituale, recenzii, poezie, semnale editoriale,
omagieri, amintiri cu scriitori, folclor, etc.
Primul autor
asupra căruia se apleacă este învăţătorul Ioan Mureşan Lazăr din Motiş, Sălaj, despre
care afirmă că „...a ştiut să insufle învăţăceilor săi dragostea de patrie,
cunoaşterea eroilor şi a momentelor importante din istoria greu încercată a
poporului român”. Dă ca exemplu cartea lui de căpătâi „Răsunet de clopot din
Codru şi Chioar” apărută în 2008.
Al doilea autor cuprins în volum este Iacob Oniga
din Lăpuşul Românesc cu volumul „Amintiri din copilăria cuvintelor”, Editura "Eurotip" Baia Mare, carte scrisă cu ocazia centenarului Marii Uniri, 1918-2018
şi aduce un elogiu satului românesc de odinioară.
Alte materiale interesante, cu valoare documentară
sunt: „Biserica de lemn din Ulmeni”, „Povestiri din Ţara Codrului (Pintea,
Demisia)”, „Cheiţa de la scrinul mamei – convorbiri spirituale”, „Ciocârlia”,
„Comoara din adâncul tău”, „Convorbiri cu îngerul meu, Mihail”, „Dascăli din
Ţara Codrului” (recenzie). Am să mă opresc puţin asupra acestui ultim material
din colegialitate şi respect şi am să vă spun că această carte a fost scrisă cu
multă sudoare şi bătând drumul arhivelor Cehului Silvaniei de către regretatul
profesor şi director Traian Rus din Oarţa de Sus şi profesorul şi directorul
Viorel I. Pop din Fărcaşa. În cartea prefaţată de Înalt Preasfinţitul Andrei –
Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, cei doi prezintă aspecte din
munca învăţătorilor din acest areal încă înainte de al doilea război mondial:
Morar Maria, Olăhuţ fostă Grofu Melania, Odeşteanu Aurelia, Lazar Mureşan Ioan,
Oros Vasile, Oros Valeria, Rus Traian, Pop I. Viorel, Caiţă Teofil, Caiţă
Irina, Cedică Gh. Emilian, Cedică Georgeta, Puşcaş Aurora, Mureşan Olimpia.
Urmează câteva recenzii de cărţi. La volumul de
poezii „Lumini şi umbre” a Elenei Borcuti scrie că are o poezie scrisă „în urma
influenţei scriitorilor clasici în conceperea, atât ca ritm şi rimă a
versurilor, cât şi la conţinutul sentimentelor exprimate.”
Pe prof. Gelu Dragoş îl evidenţiază ca autor de monografie
„Lucăceşti. File de istorie”: „Pasionat de înţelegerea raporturilor sociale,
autorul şi-a făcut datoria faţă de istoria curentă; cartea este o mărturie de
viaţă şi de creaţie în acelaşi timp, în care prezentul se transformă în istorie
– cum e de altfel şi subtitlul cărţii.”
Gabriel Cristian Moraru este amintit cu cartea „Un
prozator ezoteric – Mircea Eliade – studii de hermeneutică literară”, Editura
Aius, Craiova, 2021. „Parcurgând mult din drumul spre inima operei scrise de
Mircea Eliade – poetul C.G. Moraru a relevat multe aspecte din faţa nevăzută şi
nestudiată a celor două nuvele din alte perspective faţă de alţi scriitori care
l-au studiat pe Eliade”.
Un spaţiu generos îi acordă scriitorului Vasile Bele
din Chiuzbaia la cartea cu titlul „Graiul în Chiuzbaia – expresii locale”,
Editura Armonii Culturale, Adjud: „Lectura cărţii m-a făcut să fiu interesată
de acele locuri, să le privesc cu admiraţie şi respect şi să îndemn pe oricine
doreşte să viziteze Chiuzbaia şi împrejurimile – să o facă, deoarece va găsi o
lume de basm, mirifică, plină de mistere ce aşteaptă a fi dezlegate – dovadă e
Valea Romanilor – care ducea spre un castru considerat cel mai nordic punct de
apărare al Daciei Porolissensis, pietrele cioplite şi rămase pe vechiul loc
sunt o mărturie a existenţei zidurilor acestui castru de pază.”
Următoarea cuprinsă în volum este poeta debutantă
Ica Gaftone cu volumul „Dorinţe cu efect întârziat”, Editura eCreator Baia
Mare, despre care afirmă: „...apreciem încercările de rime interioare de vers
care să exprime sentimentul, îi propunem să citească tot mai multă poezie din
epoca postmodernismului în care ne aflăm pentru dezvoltarea sa personală.”
O altă poetă despre care a scris este băimăreanca
Irina Vera Terebeşi. Consideră că: „Scriitoarea are un univers al poeziilor în
care apar cuvintele cheie ce-i dau imbold şi autenticitate în exprimarea
ideilor – frunza, copacul, primăvara, iubirea, fericirea, zâmbet, suflet (...).
Deşi scrise în ultimii câţiva ani, versurile sunt autentice, ele captează viaţa
sentimentală a poetei în diverse anotimpuri, trăirile ei în natura veşnic
pregătită să-i asculte povestea.”
Despre Costel Neacşu şi cartea lui „Istoria reală a
Ardealului”, Editura „Emma Books” Sebeş scrie că „...aduce în prim plan istoria
Ardealului nostru drag – loc unde s-au făcut multe nedreptăţi şi loc unde
dreptul de a fi român este contestat şi astăzi. Mergând pe firul istoriei
Ardealului şi bazat numai pe documente autentice şi nu din auzite, cititorul
acestei cărţi poate să discearnă adevărul de minciună, manipularea prin
mijloacele mass-media a adevărului istoric şi poate singur să-şi dea seama care
au fost condiţiile de luptă şi glorie în lupta pentru menţinerea fiinţei
naţionale române în condiţii atât de vitrege.”
Poeta bucureşteană Iulia Dora Marinescu, aflată la a
treia carte, editată la Editura eCreator Baia Mare, „Evadare unde încep
îngerii” este prezentată ca o scriitoare în „dialog cu sinele”, afirmând despre
ea că „poeta dansează cuvântul, e în zbor datorită conceptului de pasăre,
degeaba îngerul a strigat, o
copleşeşte dorul de fluturi, stă ca un copil pe marginea clipei.”
Romanul „Întoarcerea în timp”, Editura Enesis Baia
Mare, de Milian Oros are parte de o recenzie deosebită: „Scriitorul vede cu
sufletul şi cu inima multe lucruri ce ar fi existat, multe legende nedezlegate,
autorul îşi imaginează interiorul Pământului dus de atlantul Osenos, armele de
luptă ale dacilor aflate în grotă – suliţe, săgeţi, arcuri, săbii încovoiate,
topoare şi scuturi.”
La Note de lectură apare şi volumul de poezii
„Poezii populare” Editura Armonii Culturale Adjud, autor Nelu Danci din Plopiş:
„Poeziile ne sunt prezentate ca o poveste a satului, cu personajele lui
tradiţionale – mândruţele, pădurea, biserica, preotul, dorurile, bădiţa,
oiţele, etc. – de cele mai multe ori atmosfera poeziilor este din vremea
tinereţii poetului popular; caracteristica versurilor este simplitatea,
firescul cuvintelor prin care se prezintă natura veşnic tânără în contrast cu
viaţa omului supusă vremelniciei; folclorul literar fiind o descoperire a lumii
moderne.”
„Lumina sufletului prin imagini intuitive în poezia
lui Nicolae Crepcia” este titlul recenziei la volumul de poezie „Suflet pictat
pe lacrimă”: „Poeziile compuse din trei sau patru versuri ne duc în preajma
marilor idei existenţiale şi a marilor întrebări pe care le pune orice om, ele
transmit o puternică imagine intuitivă prin cuvinte, iar versurile nu au ritm
şi rimă, fără semne de punctuaţie – sunt gânduri/gândiri aprofundate în puţine
rânduri asemănătoare proverbelor, cuvintelor de duh, a cugetărilor spirituale
de pretutindeni.”
Despre cartea de proză „Tu eşti (di)vină” de
Nicoleta Nussthaler spune: „Stilul jurnalistic şi nu numai, aduce nuanţe
mentalului colectiv, îşi asumă scrisul ca o terapie a sufletului, scrierea e ca
o poezie sentimental biografică, abordată cu o efervescenţă optimistă a
spiritului; s-ar putea spune că voinţa, perseverenţa, regăsirea sinelui prin
rădăcinile uitate ar putea s-o ducă pe scriitoare la succesul pe care-l urmărea
în visele ei.”
Poetul Gelu Dragoş apare cu al doilea material, volumul de
poezii „Singurătatea poetului”, Editura Grinta Cluj-Napoca, prefaţă scrisă de
Nicolae Goja, postfaţă Gabriel Cojocaru, ultima copertă dr. Nicolae Iuga. „Am
participat la festivitatea de lansare a acestui volum la Centrul de cultură şi
artă Mireşu Mare, în cadrul căreia în luările de cuvânt ale primarului Ioan
Mătieş, Nicolae Iuga, Nicolae Goja, Gabriel Cojocaru, Vasile Bele, Florica
Roman, Iacob Oniga şi mulţi alţii s-au luat în considerare atât calităţile
artistice ale poeziilor cât şi activitatea pe tărâm socio-cultural al
scriitorului. În urma lecturării poeziilor tot ceea ce rămâne cititorului sunt
imaginile unui poet-cetăţean-patriot, ce încearcă să transmită sentimentul
apartenenţei la un loc anume din patria noastră numită România.”
Scriitorul Ioan Astalus este amintit cu romanul „Ticăloşii”,
Editura Arcada, Târgu Mureş: „La fiecare pas se poate observa patriotismul
scriitorului care nu vrea să fie date uitării întâmplările din satul copilăriei
sale şi al bunicilor şi străbunicilor săi.”
„Vasile Robu, un eminent şi devotat învăţător al
satului românesc din Transilvania” scrisă de Înalt Preasfinţitul părinte Irineu
– arhiepiscop al Albei Iuliei la Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2020
vorbeşte despre „dascălul inimos şi patriot care a fost Vasile Robu”, învăţător
în Băseşti. Autoarea consideră că: „La împlinirea a 50 de ani de la mutarea sa
pe tărâmul eternităţii, candela sufletului său nobil continuă să fie aprinsă şi
să lumineze pe cei care l-au cunoscut, l-au auzit şi au citit despre această
personalitate cu aură de legendă. Este bine şi folositor ca noi, cei care îl
comemorăm cu veneraţie pe cel care s-a făcut rob (slujitor) tuturor
– să punem la prezidiul vieţii noastre cuvintele sale: Cel mai fericit om pe pământ este
acela care poate îndestuli (satisface) mai mult pe semenii în mijlocul cărora
trăieşte.”
Poeta Viorica Şuţu este recenzată cu volumul de poezii
„Poeme concentrice”, Editura Vatra Veche: „Poezia Vioricăi Şuţu trebuie s-o
reciteşti pentru a-i înţelege nuanţele de idei şi sentimente, are un univers al
cuvintelor proprii-semnificative-referitoare la ideea de a fi sau a nu fi, adevăr/neadevăr,
bine/rău, a creat cercuri poetice ale existenţei care se regăsesc în atributele
lor – intuiţia, erudiţia, sentimentul, rădăcinile omului spiritual, lume, real,
adevăr, etc.”
Ultimul, dar nu cel din urmă, cu un al doilea
material este prezent scriitorul şi editorul Vasile Bele şi „Metaforele poeziei lirice”: „Scriitorul
Vasile Bele din Chiuzbaia propune prin scrierile sale numite replici o nouă specie literară. Fiind un
inventator în acest caz, încearcă să scrie o carte unicat, o poezie pornind de la o altă poezie. Dar să încep cu
începutul: poetul Vasile Bele alege nişte poezii la întâmplare pe care le
apreciază şi îndrăgeşte, poezii publicate în diverse bloguri sau reviste
literare, le citeşte atent cu suflet de poet şi ... pornind de la poezia x
scrie alte poezii sau poeme pornind de la ideea
poetică deja exprimată şi de la unele cuvinte
cheie. Ceea ce rezultă, aceste variante
replici întrece orice imaginaţie!”
O secţiune aparte este dedicată revistelor din jurul
nostru şi mă refer aici la „Izvoare codrene”, numerele 20 şi 21 din anul 2020,
unde sunt menţionaţi: Vasile Dan Marchiş (fondatorul revistei), Constanţa
Abălaşei Donosă, Emil Domuţa, Nadia Urian Linul, Nicolae Silade, regretatul
Nicolae Vălăreanu Sârbu, Ana Cristina Popescu, Romeo Tarhon, Nina Gonţa,
Olimpia Mureşan, Ioan Andreica, Daniela Forcos, Lidia Stoia şi Nelu Danci;
revista „Izvoare codrene şi chiorene”, nr. 15,16 şi 17/2021, continuatoarea
celei dintâi, revistă patronată de scriitorul, editorul preot Radu Botiş, la
care şi-a adus contribuţia şi poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş. Semnează în
acest număr: Radu Botiş, Mircea Botiş, Andreia Roxana Botiş Ghib, Maxim
Morariu, Ioan Voicu, Minodora Ion, Vasile Bele, Angela Monica Jucan, Vasile
Hatoş, Eleonora Schipior, Mariana Gurza, mihai Zmicală, Elena Armenescu, Gelu
Dragoş, Olguţa Luncaşu Trifan, Carmena Felicia Băinţan, Vasile Dan Marchiş,
Constanţa Abălaşei Donosă, Traian T. Lazăr, ş.a; revista „Sintagme codrene”
(acelaşi fondator V.D. Marchiş, continuatoarea revistei cu rază medie de
Cultură, Literatură, şi Artă – de la Asuajul de Sus la Mireşu Mare şi retur
prin tot Nord-Vestul României „Izvoare codrene”), revistă cu materiale diverse
ce stau sub semnul celebrării Centenarului Marii Uniri; în fine, revista
„Mărturii maramureşene”, fondatori Radu Botiş şi Andreia Botiş Ghib, revistă ce
apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi a Asociaţiei
Cultural Creştin Umanitare „Ars Vivat”. Volumul la care face referire Olimpia
Mureşan cuprinde: critică literară (cinci materiale), istorie (cinci
materiale), cercetare pedagogică (două materiale), însemnări literare şi
amintiri (şase materiale), poezie (doisprezece poeţi), eseu (şapte materiale),
proză scurtă (două materiale). Aşadar „încă un număr de mărturii culturale ce se cere a fi lecturat pentru a cuprinde
preocupările culturale, literare şi de tradiţie ale mânuitorilor de condei din
nordul ţării”.
Am să închei cu spusele autoarei despre apariţia
acestei cărţi minunate: „În această carte am adunat texte scrise şi publicate
în ultimul timp în ziare, bloguri, reviste maramureşene şi reviste din ţară. Am
considerat că un scriitor creştin se naşte şi creşte într-o anume comunitate
spirituală, nu poate exista singur, se găseşte într-o continuă legătură cu cei
din jur, în cazul meu cu maramureşenii mei dragi- cărora le sunt recunoscătoare
că exist în mijlocul lor şi pe care cu mândrie/respect şi preţuire aş vrea să-i
reprezint în scrierile mele”.
Volumul de faţă a fost o surpriză literară pe măsură
pentru mine, motiv pentru care aş putea spune că la fel de bine „Scrieri
literare” se putea numi „Scrieri alese”! Felicitări Olimpia Mureşan!
Gelu Dragoş

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu