Cu bucurie vă semnalăm faptul că laleaua pestriță poate fi văzută, în toată splendoarea ei în Rezervația de stejar pedunculat ”Bavna” Lucăcești - Fersig. Drumul este destul de accesibil până la liziera pădurii, dar doritorii trebuie neapărat să posede cizme de gumă deoarece terenul este îmbibat cu apă și în multe locuri nu poți trece de bălțile formate.
Reamintim că această minune de floare este ocrotită prin lege, deci nu poate fi ruptă sau scoasă din pământ, amenzile fiind cuprinse între 2000 - 3000 ron!
Numele Fritillaria provine din latinescul fritillus
având semnificație de „cutie cu zaruri,” posibil
referindu-se la împestrițarea petalelor florilor necultivate (în engleză,
dice-box), deși această abordare semantică este disputată.
Floarea plantei are un motiv cadrilat (pestriț),
prezentându-se în variante multiple de purpuriu sau, uneori de roșu spre
purpuriu. Câteodată florile sunt complet albe. Înflorește pe la sfârșitul lunii
martie până în mai, crescând între 15 și 40 de cm în înălțime. Bulbul plantei
are un diametru de circa 2 cm și conține alcaloizi otrăvitori. Crește pe
terenuri ierboase, în luncile râurilor până la circa 800 de metri altitudine.
În Regatul
Unit, diferite varietăți de fritillaria se pot cultiva în grădină, prin
plantarea bulbilor, care se găsesc în comerț. Culorile florilor variază de la
alb la roșu închis. Varietatea de culoare albă (ca zăpada) a fost premiată de
Royal Horticultural Society cu premiul Award of Garden Merit.
Laleaua pestriță este o plantă nativă Europei și
vestului Asiei, dar în multe locuri, inclusiv în România este specie amenințată
cu dispariția în sălbăticie, dar poate fi foarte comună în grădini.
În România și
în județul Maramureș, în afară de Rezervația ”Bavna” Lucăcești – Fersig, o
întâlnim la Rodina (Ariniș) iar în țară se găsește în stare de sălbăticie în
Lunca Pogănișului din județul Timiș, pe o porțiune mai joasă de teren din lunca
râului Pogăniș, aflată în apropierea localităților Tormac, Blajova și Berini.
Zona, în suprafață de 75,5 hectare, a fost declarată rezervație naturală în
anul 2000.
O altă zonă importantă în care acest monument
botanic crește în stare naturală este Rezervația naturală Pădurea
Zamostea-Luncă, din comuna Zamostea, județul Suceava. În această arie protejată
de interes național, de categoria a IV-a IUCN Arhivat în 2 aprilie 2017, la
Wayback Machine., în suprafață de 107,6 hectare, laleaua pestriță se găsește
într-un număr semnificativ, pe un areal destul de întins. Perioada de înflorire
este în lunile aprilie-mai.
Se poate găsi și în județul Bihor, în Rezervația
Naturală Defileul Crișului Repede, pe raza localității Vadu Crișului. Se
găsește în număr mai mare pe versantul drept, în zone mai greu accesibile, la
25-50 de metri distanță de poteca Circuitului Versantului Drept, spre marginea
versantului.
O altă zonă unde crește în sălbăticie, sunt pădurile
din satele Dănești și Botorogi din comuna Dănești, județul Gorj.
În Suedia,
planta se găsește în stare de sălbăticie în insulele arhipelagului Stockholm în
Rezervația Naturală Sandemar, o rezervație naturală, aflată la vest de
localitatea Dalarö.
Notă. Deși descrisă de botanistul John Gerard încă
din secolul al XVI-lea, ca plantă cultivată, nu a fost descoperită liberă în
natură decât în 1736, ceea ce i-a făcut pe unii să argumenteze ideea „scăpării
sale în natură”.
GDL
Foto: Flavia Șofron
In Lucacesti lalelei pestrita i se mai spune si cupa! O gasiti inainte de a trece Mariusul dar si in zona Fersigului, pe imasul de acolo! Din pacate, tiganii din Fersig, o culeg si o valorifica in Piata mare din Baia Mare! Autoritatile de ce nu se autosesizeaza?! Pacat ca nu avem grija de ce ne-a dat bunul Iehova!
RăspundețiȘtergereIn România habiteaza 2 specii de Fritillaria
RăspundețiȘtergereA. Fritillaria meleagris,cu cupă liliachie mai mare , in pădurile de ses cu apa freatica la suprafata sau in finate cu exces de umiditate
B. Fritillaria montana - are cupa cit un degetar, culoarea e visiniu inchis si petalele la ext.par pudrate cu bronz, preferă solurile arid-grohotoase de pe versanți sudici și e ceva mai zveltă decât cea hidrofilă; în MM în Def. Lăpușului, pe Custura Vimei unde habitează și narcisele , admirate cu Ionică Pop & Mihai Gheție cu vreo 5-6 ani în urmă și in SM- Tara Oasului pe Măgura Bătarciului ( acolo am fost de 2 x) dar si linga Apahida intr-o pădure de stejar (am fost 1 dată tot cu Ionică Pop in primăvara 2017)
Prin Spania- Mtii Pirinei, am vazut la TV, e o specie galbenă splendidă dar la alt. mai mare
Românii/România nu sunt educati și nu-si apreciază/protejează Natura asa cum nu-si ingrijeste niciun patrimoniu-etnografic-istoric, arheologic, cultural...
Din păcate aveți mare dreptate! Vă așteptăm la Lucăcești, la laleaua pestriță!
Ștergere