Este o situație scandaloasă, semnalată de ani de zile!

Și care nu durează de un an sau doi, ci de mult mai mulți!

Nu numai că se învață (teoretic) după manuale editate cu aproape două decenii în urmă (gândiți-vă că, la TIC, de exemplu, asta ne duce înapoi la epoca dischetei și a CD-ROM-urilor)...

...dar manualele au dispărut, prin simplă uzură, din școli. Am ajuns să dăm elevilor manuale inutilizabile... ca să spunem că le-am dat ceva...

...mai grav, mult mai grav:

aceste manuale, absolut inexplicabil, nu au fost postate online. Manualele de XI-XIII, licitate în același timp cu ele, există online, elevii le pot descărca și folosi în format electronic. De fapt, (aproape) TOATE manualele, de la I la XIII, există pe manuale.edu.ro, CU EXCEPȚIA celor de Liceu Inferior (devenite și cele de Școală Profesională), adică de IX-X...

Factor agravant:

la (re)descoperirea învățământului profesional, ministerul a abandonat, inexplicabil, tot ce a fost creat din fonduri Phare, în perioada doamnei ministru Ecaterina Andronescu (planurile, programele și manualele de ȘAM), doar că ... din nepăsare, dezinteres și nepricepe, sau poate intenționat, în timp ce a pretins să aibă monopolul asupra teoriei (lăsând practica pe seama partenerilor economici)... nu a oferit nimic, lăsând elevii de profesională să meargă pe un soi de programe de liceu, redistribuite aiuristic (de exemplu, tot ce învață elevii de liceu, la TIC, în IX-X, în DOI ANI, elevii de

profesională trebuie să parcurgă TOT, dar ÎN UNUL SINGUR).

Totul, evident, cu aceleași manuale de liceu de IX-X, care deja lipseau. Și când numărul elevilor a crescut cu cei de la profesionale, „retipărirea", dacă a mai fost posibilă, s-a făcut tot în limite insuficiente (maximum 15% anual, ca înainte de 1989!), ceea ce a mărit lipsa de manuale și mai mult...

Factor agravant:

în timp ce e clar că avem zone defavorizate, noi trimitem copiii săraci, care n-au de niciunele, la liceu cu niciun manual disponibil în primii doi ani. Să învețe din notițele luate după dictarea profesorului. În secolul XXI, în UE!

Factor agravant:

în timp ce vorbim de lupta pentru șanse egale, avem o dihotomie clară între

copiii bogați, care-și permit să-și cumpere manuale la prețul (foarte ridicat) al pieței, manuale care le rămân apoi și pentru pregătirea pentru examene, pe de o parte

și

pe de altă parte, copiii săraci, care nici nu au manuale de la școală, nici nu le pot descărca în format electronic. Adică nu au din ce pregăti examenele!

Factor agravant:

când vorbim de greutatea ghiozdanului și ar trebui să aplaudăm disponibilitatea electronică a manualelor, care ar permite elevilor să înlocuiască teancul de manuale cu o tabletă, cu toate manualele (inclusiv alternativele, care ar oferi o altă perspectivă, suplimentară) descărcate în format electronic, ministerul scuipă în oală, refuzând cu obstinație nu doar să posteze IX și X electronic, dar chiar prefăcându-se că nu cunoaște problema. În fond, nepăsându-i de ea, că discutăm de elevi, șanse, școală, manuale și examene, nu de tinichelele olimpice, rezultate pregătite și finanțate de alții (părinți, turci, profesori inimoși și dedicați), dar fotogenice atunci când ministrul se grăbește să „întâmpine cu flori" (singura contribuție, bineînțeles decontată) „olimpicii români"...

Factor agravant:

manualele vechi au fost concepute în ideea acumulării de cunoștințe, așa că încurajează memorarea mecanică.

Ele nu corespund ideii de „dezvoltare de competențe", oarecum susținută de noile manuale și programe din gimnaziu. Așa că, de vreo trei ani, elevii termină clasa a VIII-a într-un stil nou, mai avansat, pentru a fi aruncați, în liceu, înapoi în vechiul stil păgubos și ineficient.

NB:

manualele și programele de IX NOI urmau de drept în anul următor, după apariția celor pentru clasa a VIII-a.

Din păcate, la acea dată Cîmpeanu ... distrugea deja tot ce atingea... așa că,

cu comentariul stupid (și stupefiant) „nu văd ce se schimbă" (nici dacă i se arăta cu indicatorul, tot n-ar fi văzut, marele merit al vieții sale fiind, probabil, faptul că era băiatul tatălui său), așa că, de la sine putere, a anulat tot procesul de schimbare, deja lansat de doamna ministru Monica Cristina Anisie , lăsând, așa, vreun milion de elevi fără manuale! Situație neschimbată de atunci, așa că se rotește mai departe contorul victimelor!

Singurul lucru mai grav decât ceea ce (n-)a făcut ministerul este nepăsarea societății civile, a părinților, care se pare că trăiesc cu iluzia că „experții din minister" se pricep, sau sunt lăsați să facă ceva, atunci când chiar se pricep...

Robert ALEXANDRU