Semnal editorial - Revista „Freamăt”, anul X, nr. 22 ianuarie-februarie-martie 2024, redactor șef Flaviu Claudiu Mihali

 

A sosit de la tipar numărul 22 (ianuarie-februarie-martie 2024) al revistei băimărene de literatură și artă Freamăt. Coperta ne domolește dorul de iernile de altădată, ilustrată fiind cu „Iarnă la Borșa” a artistului maramureșean Ioan Mihali și „Poveste” a inspiratei artiste Lidia Zadeh Petrescu.

Editorialul doamnei Carmena Felicia Băințan ne vorbește despre „Izvoarele pesimismului eminescian”.

Flaviu Claudiu Mihali devoalează „Din tainele asurzitoarelor tăceri ale lui Vasile Latiș” într-un eseu inspirat de vizita la casa și mormântul celui care dă numele Casei de Cultură a orașului Târgu Lăpuș.

Pentru că în 10 ianuarie s-au împlinit 84 de ani de la nașterea poetului săliștean care se autocaracteriza „cel mai frumos bărbat din Nord”, Gavril Ciuban face un „Remember Ion Iuga”.

Ioan Dorel Todea ni-l prezintă pe marele scriitor Nicolae Breban la borna de 90 de ani.

Liviu Coroiu publică o filă dintr-un „Jurnal parizian”: „La casa lui Tristan Tzara” din Montmartre.

Lucia Cosmina Vlad ne învață că „Transformarea personală este esențială”, în timp ce Tinuța Grec face o reflecție privind „Însingurarea omului sau iluzia validării pe platformele social media”, teme mai mult decât actuale.

Georgel Rusu face o prezentare a cărții lui Iacob Oniga despre Nicolae Pitiș, Tezaur uman viu.

Aurelia Oancă sculptează din poemele Carmenei Felicia Băințan „statui de slove cioplite în trup”.

Gelu Dragoș face o recenzie a „Amintirilor revărsate” ale lui Nicolae Dumitru.

Cosmin Perța, Cristina Crețu, Nicolae Dumitru, Mihaela Poduț Ienuțaș, Maria Berciu și Amalia Melnic publică proză scurtă.

Poezia este prezentată și reprezentată de Lidia Zadeh Petrescu, Paula Bârsan, Aurelia Oancă, Lucia Virginia Pop, Aurelius Belei, Mirela Duma, Eveline Vasc, Petronela Apopei, Maria Donan, Flaviu Claudiu Mihali, Carmena Felicia Băințan, Adelina Pop, Daniela Nechita, Smaranda Iuga, Daria Dumescu și alții.

Capitolul Artă este bine și divers reprezentat, de la „Arhetipuri culturale specifice Australiei” scris de Ioan Mihali, la tehnicile picturii murale - „Tehnica al fresco” detaliată de prof. dr. Dorin Macovei, până la cronica unui tablou asigurată de Gheorghe Mureșan.

Adrian George Itoafă ne aduce în paginile revistei o piesă de teatru.

Paula Bârsan are un „Dialog albastru” cu poetul Marius Viorel Conu.

Numărul se încheie cu opinia lui Cornel George Popa despre scriitori și felicitările din social media, care radiografiază obiectiv, în stilul său acid, reacția „fanilor” la orice tentativă de monetizare a cărților.