Pentru
majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele României, Klaus
Iohannis, să se retragă, după două luni de luptă pentru funcția supremă a
Alianței. În culisele funcțiilor de conducere, o serie de oficiali și diplomați
UE consideră că Iohannis joacă un joc pe termen lung și că se folosește de
candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în
UE, scrie Politico.
De când și-a anunțat candidatura, în martie,
Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de
state. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va
retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate
celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit,
premierul olandez Mark Rutte. Totuși, acest lucru nu este suficient de bun
pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor
alianței pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la
începutul lunii octombrie.
În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc
joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând,
căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor
de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile
europene din 6-9 iunie.
În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și
ale Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, sunt toate
puse la bătaie, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină
portofoliile Comisiei pe care le doresc.
Acum, șefia NATO face parte din acest amestec.
„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet.
Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, care, la fel ca
și ceilalți citați, a beneficiat de anonimat, deoarece nu are voie să vorbească
public pe această temă.
Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile potrivit
cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există
o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este
răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul său
într-un e-mail pentru Politico.
Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie
pentru a renunța la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o
lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți
oficiali europeni care și-au păstrat anonimatul pentru a discuta despre
discuții sensibile. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa
Albă cu președintele american Joe Biden, care l-a susținut deja pe Rutte.
Renunțarea înainte de cursa pentru funcția supremă
europeană și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o
oarecare bunăvoință față de aliații occidentali, pe care ar putea să o
valorifice în timpul discuțiilor pentru funcția supremă. Cel de-al doilea
mandat al său ca președinte al României se încheie în decembrie.
Există mai multe scenarii pentru Iohannis care
plutesc la Bruxelles. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: În cazul
în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea
favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o
alternativă, mai scrie Politico.
(inpolitics)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu